La Cetate, acasă la poetul Mircea Dinescu, cu nişte ani în urmă, programul artistic oferit oaspeţilor „de vază” cuprindea şi un recital original al formaţiei „Mambo Siria”. Care a concertat şi prin Capitală. Cu un program simpatic în general, mai ales că, la Cetate, agrementa preparatele culinare oferite de bucătăria poetului, contra cost, celor care îi călcau pragul. Şi recitalul „guriştilor”, cu destule ingrediente picante extrase din folclorul zonei cuprindea şi versurile regăsite în „Craiova – amintirile oraşului” (Paul Rezeanu, Ed. Alma, 2006), o lucrare îngrijită şi aproape exhaustivă. „La Corlate, la Corlate / Fetele sunt curve toate / Nevestele jumătate / Babele a treia parte”. Cui credeţi că aparţineau ele? Ei bine, ele erau „producţia” cunoscutului critic de artă V. G. Paleolog (1890 – 1979) despre care au scris mulţi. Om citit, cult, rafinat, umblat prin lume, vorbitor de franceză, engleză, italiană şi germană, care cunoscuse pe Macedonski, Brâncuşi, Modigliani şi mulţi alţii. Prima sa soţie a fost Cecile Lauru, franţuzoaică născută la Nantes, cu 10 ani mai în vârstă decât el. L-a urmat pretutindeni în pelegrinările europene, şi a murit la Paris, la vârsta de 79 de ani, într-un accident stupid de automobil, călcată de un tânăr, aflat în prima sa zi la volan. A doua soţie a lui V. G. Paleolog a fost Clelia, italiancă, fostă guvernantă a copiilor săi, înaltă suplă, brunetă, rece, distantă, un fel de babă acră care n-a fost văzută niciodată râzând sau zâmbind. V. G. Paleolog se obişnuise să o ştie în preajmă şi să-i facă menajul şi… cum spunea, nu era din Corlate. V. G. Paleolog a murit la 13 februarie 1979, înmormântat în capela familiei sale Sf. Maria din Cimitirul Sineasca, fiind condus pe ultimul drum de toată intelectualitatea Craiovei.
