La câteva zile după apariţia pe tarabele comercianţilor a fructelor de mai, ieri, în Piaţa Centrală a Craiovei, un iz îmbietor te întâmpina la primul pas făcut în incintă. Zeci de mese erau pline cu cireşe şi căpşune. Preţurile acestora au scăzut semnificativ, de la debutul lor pe piaţă. Acelaşi lucru se poate spune despre produsele lactate şi cele din carne. O zi însorită, cu peste 20 de grade în termometru, numai bună pentru a ne înfrupta din belşugul agricol. Norii comerţului acerb se adună peste mai toţi micii comercianţi şi nu mai este mult până când ceea ce mai poate fi considerat acum natural va ajunge istorie.
Agitaţie şi zgomot specifice celei mai mari pieţe agroalimentare din Craiova. Miile de cumpărători au avut parte de o surpriză plăcută, ieri, în Piaţa Centrală. Preţuri din ce în ce mai scăzute, comparativ cu zilele precedente. Şi, am putea spune, chiar cu 20% mai mici decât în pieţele craiovene de cartier. Înconjurate de terasele în aer liber ticsite de clienţi, care „sacrificau” mititei la preţul unic de 2 lei, o bere rece la halbă cu 3 lei sau o porţie de hamsie la 5 lei, intrările în spaţiul amenajat producătorilor agricoli erau atinse de un du-te-vino ameţitor.
Luna mai nu se dezminte
Şi, cum este sezonul cireşelor de mai, comercianţii de aici nu şi-au neglijat interesele clienţilor şi au etalat grămezi din trufandalele lunii curente: cireşe şi căpşune. Un iz îmbietor, savuros, o adevărată desfătare a simţurilor gâdila, ieri, cumpărătorii. Dacă în urmă cu şase-şapte zile, preţul căpşunelor era între 10 şi 12 lei/kg, acum nu depăşesc 4 lei. Comercianţii s-au grăbit şi ei în a-şi face meseria şi au scrijelit pe câte un carton „căpşuni din Almăj”, „căpşuni de Redea – Olt”! Or fi şi producători de prin aceste zone, dar ne îndoim că toată marfa expusă la vânzare provine din Dolj sau judeţele limitrofe. Oricum, de ceva timp, fructele şi legumele nu le mai producem pe meleagurile noastre.
Cireşele cărnoase, cu o culoare puternic atrăgătoare, aveau preţuri între 10 şi 15 lei. Şi aici se poate vorbi de o scădere a preţurilor, având în vedere că, la primele aşezări pe tarabe valorau 20-25 de lei.
Când te sună Ambasada SUA, parcă altfel calci pământul
Nu putem să nu remarcăm că, şi la noi în Craiova, mai exact la marginea municipiului – la ieşirea spre Est, mai sunt temerari ce încearcă să dovedească că trezitul devreme înseamnă nu doar efort, dar şi satisfacţii. De munca unora dintre ei a auzit şi Ambasada SUA la Bucureşti, ce nu a ezitat să se intereseze de cultura de căpşuni şi să încerce să-i convingă pe cei ce investesc în acest sector să ia parte la ultimele inovaţii din domeniu. Iar tehnologia actuală chiar este de high-level!
Ne lipseşte o reglementare în interesul producătorilor autohtoni, ei neputând să-şi desfacă marfa pe pieţele din municipiu din cauze bine ştiute de toată lumea. Despre monopolul unora pe tarabele de vânzare nu are sens să mai comentăm. Nu va dispărea prea curând. Morcovii sunt descărcaţi în fiecare dimineaţă din dube, bine aşezaţi în saci transparenţi, cu etichetă străină. La fel, ceapa şi usturoiul. Despre roşii, lădiţele ce servesc drept ambalaj, vorbesc de la sine. „Ce să faci omule, dacă la noi nu se mai face nimic. Luăm şi noi ce ne dau alţii de afară. La cartofi punem 2.000 de lei (n.r. – vechi) şi ne alegem cu muncă voluntară. Cartofii noştri sunt stricaţi în interior, de aceea preferăm să îi luăm pe ăştia de Franţa. Nu vreau că vină omul la mine şi să mă înjure că i-am luat banii şi i-am dat stricăciuni”, ne destăinuie un comerciant cu state vechi prin Piaţa Centrală.
De la sate, brânza pleacă cu 5 lei
Abundenţă de produse din lapte şi, cum era de aşteptat, şi preţuri pe măsură. Adică în scădere. Brânza de capră şi de vacă nu depăşea 8 lei/kg. Era şi normal să fie aşa. Mai toţi se aprovizionează de prin târgurile din comunele doljene, unde, zilele trecute, brânza nu a urcat de 6 lei/kg. Cei care s-au încumetat să ţină la preţ au pierdut ziua de piaţă şi au revenit cu marfa în gospodărie, în aşteptarea unui preţ mai bun. În linii mari, în ultima săptămână, produsele din lapte s-au ieftinit cu o treime. Să fim recunoscători celor ce trudesc prin satele noastre, pentru că marfa lor reuşeşte să ţină sus o producţie locală şi aşa comprimată. Poate că, dincolo de a fi consideraţi la nesfârşit doar o masă de asistaţi sociali, buni de pupat doar când sunt campanii electorale, ţăranii noştri ar trebui respectaţi şi înţeleşi, măcar pentru simplul motiv că ne dau şansa să mai punem pe masă alimente sănătoase. Un ulei presat la rece, o brânză veritabilă de oaie, verdeţuri al căror miros ni se impregnează pe degete şi legume cultivate pe bucăţica aceea dumnezeiască de loc din fundul curţii sunt „miracolele” pe care, peste câteva decenii, le vom tot căuta. În zadar, însă.
Occidentul ne zâmbeşte la preţuri piperate
Dacă fructele fac deliciul de sezon, putem să amintim că strugurii de import ne fac cu ochiul, dar transferul de proprietate ne-ar costa 18 lei/kg. De şase ori mai puţin trebuie să scoatem pentru un kilogtam de portocale sau pentru unul de banane. Nuca-sâmburi se vinde cu preţul unic de 30 de lei. Cei care preferă nucile întregi vor trebui să scoată 8 lei/kg.
Din loc în loc, zărim fasole verde păstăi la 12 lei/kg, mazăre verde la 7 lei, morcovi la 2 lei, castraveţi – 2 lei, ciuperci proaspete – 3 lei, fasole uscată – 10 lei şi cartofi noi la 2,5 lei/kg. Interesant este că spatele de pui se vindea, tot ieri, la o carmangerie din Piaţa Centrală, cu 1,5 lei/kg iar în Hală, cotletul de viţel era 15 lei/kg, carnea de lucru de porc – 12 lei, pastrama berbecuţi şi carnea de miel – 20 lei/kg, în timp ce ardeiul gras nu cobora sub 10 lei!
Faţă în faţa cu multinaţionalele!
Cine ar fi crezut că prezenţa multinaţionalelor din sectorul alimentar le-ar pune beţe în roate comercianţilor din piaţă se înşeală. La câţiva paşi de mesele „producătorilor agricoli” funcţionează un supermarket al unei reţele de profil cu capital francez. Cu toate acestea, deşi preţurile psihologice sunt folosite la impactul lor maximal – „morcovi la preţul şoc de 1,99 lei/kg” –, oamenii preferă să aibă ocazia de a alege printre tarabele „agricultorilor”. Şi, tot la acelaşi preţ. Să mai punctăm că am întâlnit, în Craiova, filiale ale multinaţionalelor care nu primesc monedele de 1 ban şi 5 bani, pe motiv că nu au voie şi că oricum „noi le aruncăm”! Deci, restul de la 2 lei pentru 1,99 lei/kg de morcovi devine inexistent şi inutil.
Iată că tot comerţul craiovean merge pe trendul binecunoscut. Din ce în ce mai multe multinaţionale din retailul alimentar îşi deschid noi afaceri, nu doar în centrul municipiului şi în cartiere. Ajung şi în comunele mai înstărite ale Doljului. Aici falimentează pe capete comercianţii locali. Producătorii doljeni vor trebui să facă faţă unor presiuni tot mai puternice legate de politicile de preţ practicate de coloşii alimentari din exterior. Am putea prognoza că, în 5-7 ani, banii locuitorilor din mediul rural vor merge cu precădere în conturile multinaţionalelor. Era ultima redută pentru cucerirea completă a clientelei.
