La o conferinţă de presă, susţinută împreună cu omologul său finlandez Alex Stubb, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski a spus că unitatea şi eforturile comune de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei sunt „precondiţii absolut necesare pentru pace”. El a mai adăugat că evoluţiile din cursul nopţii precedente au relevat necesitatea unui „sprijin de apărare aerian” suplimentar, pentru a se apăra. La rândul său Andriy Yermak, şeful biroului prezidenţial al lui Zelenski, a postat: „Munca noastră continuă. Protejarea intereselor Ucrainei, asigurarea unei păci juste şi de durată, menţinerea unei strategii clare pentru acţiuni ulterioare, cu partenerii noştri”. Surse britanice din apărare au indicat, a doua zi, adică ieri, după convorbirea telefonică dintre Donald Trump şi Vladimir Putin că armamentul britanic către Ucraina va continua să fie livrat, în pofida cererii Kremlinului că pacea ar putea fi atinsă sub condiţia orpirii ajutorului militar străin. Mai mult, Marea Britanie a comunicat ieri dimineaţa că nu există nici o schimbare în poziţia sa privind fluxul de ajutor militar, în valoare de 4,5 miliarde lire sterline în acest an, care nu se va opri, chiar dacă Kremlinul o cere imperativ. Condiţionarea era menită prevenirii escaladării conflictului. Fost şef al diplomaţiei din ţara sa, preşedintele finlandez Stubb a spus că „experienţa istorică arată că, dacă probezi orice formă de slăbiciune în faţa Rusiei, ea va folosi asta”. Dar asta nu e tot. Uniunea Europeană tocmai a publicat un document în care îşi explică planul de reînarmare al blocului. „Cartea albă pentru apărarea europeană – pregătirea 2030”, este menită a răspunde urgenţei pe termen scurt de a sprijini Ucraina, dar şi abordării pe termen lung a stimulării securităţii şi apărării Europei. Planul se bazează pe propunerea de mobilizare, în valoare de 800 miliarde euro, pentru apărare. Speranţa respectării, cât de cât, a celor convenite în convorbirea telefonică, de marţi seara, se arată firavă de tot. Perturbarea iniţiativei de pace pare evidentă. Ieri, preşedintele rus, la o întâlnire, avută la Procuratura generală a anunţat că forţele armate ruse finalizează înfrângerea trupelor ucrainiene din regiunea Kursk. Discuţia despre Odesa, evocată, comportă un mic comentariu. La congresul Uniunii industriaşilor şi anteprenorilor din Rusia, Putin a declarat că nu va pretinde Odesa, dacă regiunile reunite cu Rusia şi Crimeea vor fi recunoscute ca ruseşti în viitorul apropiat, în timpul negocierilor pentru soluţionarea conflictului ucrainian. Federaţia rusă cere recunoaşterea Crimeei, Sevastopolului, republicilor autonome Lugansk şi Doneţk precum şi a regiunilor Herson şi Zaporojie ca părţi ale Rusiei. Ceea ce Kievul nu acceptă, fiind susţinut în această privinţă. Mai exact ruşii n-au încetat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei (convenită pentru 30 de zile), ucrainienii, la rândul lor, au lansat atacuri cu drone asupra unui depozit de petrol din regiunea Krasnodar. Data unor noi discuţii ruso-americane va fi stabilită în zilele următoare. Până atunci Kremlinul a acuzat ieri Kievul că se plasează împotriva eforturilor ruso-americane de a rezolva conflictul, ceea ce a făcut şi Kievul la rândul său.
