Despre faptul că 2019 a fost pentru producătorii agricoli autohtoni un an de excepţie, s-a vorbit puţin, chiar foarte puţin. Şi nu întâmplător. Ar fi trebuit salutate politicile agrare ale guvernului Viorica Dăncilă şi îndeosebi aportul ministrului Petre Daea la materializarea lor. Şi cum să fie salutat „ceva” din guvernarea social-democraţilor, şi într-un an electoral? Succesorul lui Petre Daea la ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este Adrian Oros, medic veterinar de profesie, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii specifice a Camerei Deputaţilor. Dacă Petre Daea se revendica de la producţia efectivă, concretă, cunoscuse ferma, în prima tinereţe, Adrian Oros vine dintr-un mediu „mai elevat”, lumea universitară, munca de birou etc. Nu excludem să fie un politician cumsecade, care să-şi cunoască lungul nasului, dar faţă de predecesorul său are de surmontat un handicap imens legat de credibilitate în faţa producătorilor agricoli. Petre Daea nu era un orator strălucit şi i s-a reproşat în câteva rânduri acest lucru, dar universitarul Andrei Oros este aşa ceva? Are expertiza predecesorului său în problemele specifice şi majore ale agriculturii româneşti? Nu pare. Pe pagina sa de Facebook, Petre Daea punctează câteva dintre urgenţele momentului, între care pornirea imediată a sistemelor de irigaţie şi continuarea investiţiilor, punerea în funcţiune a staţiilor de pompare, umplerea canalelor principale, prin asigurarea gratuită a apei. De asemenea vorbeşte despre punerea în stare operaţională a sistemelor de combatere a grindinei şi de creştere a precipitaţiilor, precum şi de continuarea investiţiilor în domeniu. Mai consemnează Petre Daea necesitatea continuării urgentării cererilor online pentru subvenţii pe anul 2020 la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură. Sunt în joc 2 miliarde de euro de la UE. Doljul este un judeţ cu pondere în agricultura ţării. Un judeţ care contează în balanţa cerealelor, în producţia de legume şi pepeni verzi, şi nu numai. Petre Daea nu omite să atragă atenţia asupra continuării şi operaţionalizării programelor de susţinere existente în cadrul MADR (tomate, usturoi, lână, etc.). Evident că reţine atenţia fermierilor şi producătorilor agricoli şi prin necesitatea încadrării tuturor lucrărilor agricole de sezon în termenele optime stabilite. Ceea ce face şi Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor, fost consilier prezidenţial pe mandatul lui Traian Băsescu. Pentru politica noastră chioară, Petre Daea e doar un nume, nostalgic după „aprozarele” de altă dată, prin punerea în funcţionare a Casei de comerţ agro-alimentar Unirea pentru ca românii să aibă acces la legume, fructe şi produse lactate sănătoase. Ce a făcut Petre Daea cu al său limbaj, uneori picant, pentru producătorii agricoli? A organizat târguri şi expoziţii, campanii de promovare, ca primul mare semn de schimbare în destinaţia produselor agricole româneşti. În această privinţă a avut şi susţinerea deplină a lui… Liviu Dragnea. A reluat apoi proiectul irigaţiilor, menit să aducă apa la culturile agricole, din incintele amenajate. A dat un ajutor susţinut crescătorilor de animale, legumicultorilor, toate demersurile sale circumscriindu-se unui salt al calităţii, unui marketing autentic, din respect faţă de producătorii agricoli şi faţă de consumatori. Pentru prima dată după 1990, Petre Daea ne-a făcut o pledoarie fără precedent a produselor româneşti. Care n-a „prea plăcut”, se subînţelege. Că nu puţini s-au făcut a nu pricepe întreaga metamorfoză a politicii agrare româneşti e o altă poveste. Aşa cum se prezintă anul agricol, în prima sa parte, cu un mare deficit de precipitaţii, şi peste toate cu această mare nenorocire generată de coronavirus, nu excludem să îi pomenim tot mai des numele lui Petre Daea. Care ştia ce trebuie făcut, şi mai ales cum trebuie făcut. Ceea ce nu e puţin lucru. Şi anul trecut, pe vremea aceasta, putea să vorbească “despre cum e grâul”. Plantă cerealieră fundamentală.
