Consumată aproape în întregime doar din import! / Producţia internă de carne de porc trebuie subvenţionată

0
59

porci 1Referitor la articolele publicate în mass-media cu privire la condiţiile în care s-a asumat realizarea unor programe de susţinere a produselor deficitare în balanţa comercială, respectiv a programului de susţinere a producătorilor de carne de porc din ferme româneşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face câteva precizări. Prin acestea doreşte să arate că intenţia fermă a instituţiei este de a crea un echilibru pe piaţa românească şi de a salva locuri de muncă şi activităţi productive într-un sector aflat în declin. Nu trebuie neglijată nici realitatea că efectivele de suine reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb şi orz, precum şi de oleaginoase. Şi, astfel, orice producţie cerealieră ajută şi sectorul porcin. Un singur amănunt: România importă circa 230.000 tone porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 tone carne de porc), în valoare de circa 350 milioane euro, şi exportă circa 4.000 tone carne şi produse din carne de porc!

  Conducerea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată într-un comunicat public că analiza asupra produselor cele mai deficitare în balanţa comercială a României a fost făcută pe date publice şi a avut în vedere identificarea primelor două produse deficitare din această balanţă, respectiv a produselor unde importul de produs depăşeşte în termeni maximi exportul de produs şi capacitatea internă de producţie. Programul de susţinere a produselor deficitare nu şi-a propus un scop limitativ, în sensul de a se referi doar la două produse în opt ani, ci de a veni, cu scheme de sprijin, în fiecare an, pe primele două produse deficitare rezultate din balanţa comercială a României, aşa cum este ea comunicată de către Institutul Naţional de Statistică.

  Astfel, dacă în primul an, produsele deficitare sunt tomatele şi carnea de porc, pentru anul următor, produsele pentru care se caută finanţare vor fi cele care vor rezulta din analiza anuală a acestei balanţe comerciale. Fiecare schemă de sprijin se acordă pe o perioada de opt ani, considerându-se că această perioadă este una suficientă pentru echilibrarea capacităţii de producţie interne şi asigurarea consumului de produse alimentare din piaţa autohtonă.

Importăm aproape toată carnea de porc

  porci 2România importă cca 230.000 tone porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 to carne de porc), în valoare de circa 350 milioane euro şi exportă circa 4.000 to carne şi produse din carne de porc! În ceea ce priveşte sectorul de creştere a suinelor trebuie menţionat, încă de la început, că acest sector a fost unul care, după anul 1989 a întâmpinat cele mai mari dificultăţi, din cauza subvenţionării precare, a costurilor de producţie din ce în ce mai mari, a concurenţei cu piaţa europeană şi a altor factori care au apărut şi pe care o să-i prezentăm în continuare.

  Pentru a vă face o imagine asupra modului în care carnea de porc, carcasa de porc a fost susţinută în România, ar trebui să prezentăm o comparaţie cu alte sisteme de finanţare pe alte specii de animale. Astfel, dacă la bovine subvenţiile oferite potrivit reglementărilor europene ajung la peste 600 de euro pe cap de animal, la porcine, plata pe bunăstare ajunge la cel mult 30 euro/cap de animal, crescătorii de porci neavând dreptul la alte subvenţii. Însă plata pe bunăstare nu este o subvenţie care se cuvine doar pentru că un crescător creşte animalele. Plata pe bunăstare înseamnă acoperirea unor costuri care ţin de diminuarea capacităţilor de producţie, de costuri privind condiţiile de transport şi de creştere a animalului. Iar asta se petrece în contextul în care, la o carcasa de 100 de kg, 40% din costul de producţie o reprezintă costul purcelului tânăr importat, iar 45% o reprezintă costul furajelor (la un cost al purceilor de cca 50 euro/cap).

Embargoul pe piaţă rusă şi seceta severă, alte neajunsuri

  porci 3Dintr-o altă perspectivă, în domeniul creşterii animalelor, concurenţa cu produse din afara ţării a avut influenţe negative în valorificarea produselor obţinute. Acestui context i s-au adăugat şi disfuncţionalităţile pieţei, care periclitează existenţa unei economii funcţionale şi echitabile în acest sector, confruntat şi în prezent cu dificultăţi legate de pierderile de venit ale producătorilor, cauzate de perturbările înregistrate pe piaţă: embargoul impus de Federaţia Rusă la începutul anului 2014, seceta severă din anii 2015 şi 2016 care a condus la creşterea costurilor inputurilor în cadrul exploataţiilor agricole.

  În plus, continuă să se înregistreze un deficit de produse proaspete, atât pentru consum direct, cât şi pentru industria alimentară. De asemenea, în prezent, producătorii de carne de porc înregistrează pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce priveşte dezechilibrarea raportului dintre cerere şi ofertă.

  Deşi înainte de anul 2014 România nu a fost unul dintre statele exportatoare de produse agricole în Federaţia Rusă, instituirea embargoului din vara anului 2014 a afectat în mod indirect producătorii români din cauza surplusului de produse existent pe piaţa UE. Ca urmare, scăderi severe ale preţurilor au fost înregistrate chiar şi în perioade în care acestea ating în mod normal vârful de sezon.

Producţia românească la raft creşte valoarea adăugată

În prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producţia internă. Având în vedere contextul volatilităţii tot mai persistente manifestate pe piaţa Uniunii Europene şi mondiale agroalimentare, distorsionarea mecanismului cerere-ofertă urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă şi reducerea exporturilor pe unele pieţe tradiţionale, producătorii de carne de porc din România se confruntă cu presiuni deosebite în valorificarea producţiei, care afectează grav competitivitatea, fapt ce poate avea consecinţe importante asupra PIB-ului, asupra menţinerii activităţii de creştere a porcinelor.

  De asemenea, pentru a se asigura securitatea alimentară a populaţiei este nevoie de menţinerea capacităţilor de producţie locale cu referire directă la producţia primară şi unităţile de procesare, precum şi realizarea unui procent echitabil de produse pe rafturile magazinelor care să consolideze poziţia producătorilor români şi creşterea valorii adăugate.

Un lanţ de cauzalitate firesc

porciPrin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creşterii porcinelor, se urmăreşte eficientizarea activităţii acestui sector, asigurarea necesarului de consum intern de produse proaspete, obţinerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piaţa europeană, a unei eficienţe economice în realizarea şi valorificarea acestora, acoperirea pierderilor de venit înregistrate de crescătorii de porcine, precum şi evitarea migraţiei din mediul rural, odată cu crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, prin prezentul program se menţin efectivele de porci care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb şi orz, precum şi de oleaginoase, aceasta determinând creşterea producţiei şi valorificarea superioară a materiilor prime.

Având în vedere cele de mai sus, MADR îşi exprimă „pe de o parte convingerea că reprezentanţii mass-media vor înţelege că acest tip de ajutor de stat are ca obiectiv salvarea unui sector economic aflat în declin, precum şi interesul de a pune pe masa consumatorului român carne românească proaspătă şi de calitate”. „Ne exprimăm regretul că o intenţie de a crea un echilibru pe piaţa românească şi de a salva locuri de muncă şi activităţi productivă este adusă în derizoriu doar pentru că există o posibilitate mediatică de exploatare tendenţioasă şi direcţionată a unui subiect predilect. Aşa cum nu putem agrea că o astfel de abordare poate fi una corectă şi constructivă dacă dorim dezvoltarea capacităţilor de producţie a României”, precizează ministerul