Actorul Emil Boroghină prezintă la Chişinău recitalurile „Eminescu” şi „Ovidiu”

0
88

Emil BoroghinaÎn organizarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” şi a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, cu sprijinul Teatrului Naţional Satiricus „I.L. Caragiale”, la Chişinău va avea loc în perioada 21-24 martie o serie de activităţi culturale, care îl vor avea în centru pe actorul Emil Boroghină, Societar de Onoare al Teatrului Naţional Craiova şi director fondator al Festivalului Internaţional „Shakespeare”. Mâine, de la ora 18.00, domnia sa va susţine în capitala Republicii Moldova recitalul „Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit”, iar pe 23 martie, ora 18.00, va prezenta în premieră recitalul „Ovidiu – Tristele şi Ponticele”.

Ziua Mondială a Poeziei, pe versuri eminesciene

afis 2Mâine, 21 martie – Ziua Mondială a Poeziei, actorul craiovean Emil Boroghină va prezenta pe scena sălii mari a Teatrului Naţional Satiricus „I.L. Caragiale” recitalul „Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit”, spectacol după un scenariu propriu, cu care a întreprins în ultimii ani mai multe turnee în câteva ţări europene (Belgia-Bruxelles, Grecia-Atena, Ungaria-Budapesta, Italia – Roma şi Veneţia, Cehia-Praga, iar în ianuarie a.c. – Germania-Berlin), în Statele Unite ale Americii, Canada şi în China.

«Intitulat „Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit”, admirabilul proiect al cunoscutului actor şi om de teatru craiovean Emil Boroghină n-a urmărit câtuşi de puţin o revizuire a lecturilor clasice în materie. Pentru Emil Boroghină „recitirea” a însemnat aprofundare şi, de ce nu, revelaţie a unor sensuri care nu o dată l-au făcut să ne arate concentrare copleşită de-o mare emoţie. Ne-am reamintit împreună cu actorul al cărui glas pare făcut pentru poezie versurile cunoscute din lirica eminesciană, de la poemele de dragoste la cele dedicate naturii, de la cele de atitudine civică  la marea poezie filosofică», scria, în 2014, criticul de teatru Doina Papp.

La împlinirea a 2000 de ani de la moartea marelui poet al latinităţii…

afis 1În dimineaţa de 22 martie este programată o întâlnire cu studenţii Facultăţii de Teatru, Film şi Dans din cadrul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi se vor purta discuţii despre Teatrul Naţional din Craiova şi teatrul românesc în lume, iar în zilele de 23 şi 24 martie va fi organizat un atelier de interpretare a poeziei româneşti culte şi populare, condus de actorul craiovean.

Joi, 23 martie, pe aceeaşi scenă a Teatrului Naţional Satiricus „I.L. Caragiale”, va fi prezentat în premieră recitalul „Ovidiu – Tristele şi Ponticele”, dedicat împlinirii a 2000 de ani de la moartea la Tomis, pe pământ românesc, a lui Publius Ovidius Naso, marele poet al latinităţii.

«2016 şi 2017 au fost şi sunt ani de o deosebită încărcătură pentru cultura europeană. În 2016 oamenii de teatru, dar nu numai, au marcat cei 400 de ani de la trecerea în eternitate a celui mai mare dramaturg al lumii din toate timpurile, William Shakespeare. În 2017 se împlinesc 2000 de ani de la moartea lui Publius Ovidius Naso, marele poet al latinităţii, exilatul de la Pontul Euxin. Credem că este de datoria oamenilor de cultură din întreaga lume să marcheze acum împlinirea a două milenii de la moartea lui Ovidiu, dar, înaintea tuturor, alături de italieni, este datoria noastră, a românilor. Nu trebuie să uităm niciodată că, aşa cum spunea Tudor Arghezi, „Ovidiu este marele nostru strămoş de limbă, de scriere şi de sânge…poet al nostru, ca şi Eminescu”», spune actorul craiovean Emil Boroghină.

***

Cu prilejul vizitei în Republica Moldova, Emil Boroghină va primi din partea Senatului Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice de la Chişinău înaltul titlu de „Doctor Honoris Causa” al acestei prestigioase instituţii de învăţământ superior. Festivitatea este anunţată pentru ziua de miercuri, 22 martie, ora 14.00.

***

Emil Boroghină: «„Tristele şi Ponticele”, epistolele lui Ovidiu trimise la Roma de la Tomis, au pentru noi, românii, dincolo de calitatea lor literară excepţională, o inestimabilă valoare documentar-istorică. În aceste scrisori, încărcate de experienţe şi trăiri personale, de o mare intensitate şi forţă emoţională, sunt nenumărate mărturii despre viaţa locuitorilor Scythiei Minor, Dobrogea noastră de azi, despre populaţiile acestui perimetru şi din jur, despre felul lor de trai, despre clima şi despre viaţa plină de dificultăţi şi riscuri a unei părţi ai strămoşilor noştri. Și, extrem de important, nu trebuie trecut uşor cu vederea faptul că, aşa cum declară chiar poetul într-una din ultimele sale scrisori din „Ponticele”, Ovidiu a deprins graiul pământenilor, că a compus chiar un poem în limba getică, putând fi considerat prin aceasta, primul cântăreţ al spaţiului românesc».

 ***

21 martie – Ziua Mondială a Poeziei

Pe 21 martie, odată cu echinocţiul de primăvară, este sărbătorită Ziua Mondială a Poeziei – ocazie de a celebra poezia şi persoanele care o apreciază sub toate aspectele ei. Totodată, un mod de a recunoaşte că oamenii de litere şi cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Sărbătoarea îşi are începuturile în timpul celei de a 30-a sesiuni susţinute la Paris în octombrie-noiembrie 1999, scopul principal al acestei acţiuni întreprinse de UNESCO fiind de a sprijini diversitatea lingvistică prin intermediul poeziei. În fiecare an, UNESCO adresează o invitaţie autorităţilor, asociaţiilor şi societăţilor civile din toată lumea de a face tot ce le stă în putinţă pentru a readuce poezia în viaţa comunităţii, cu scopul de a-i continua vocaţia universală în serviciul diversităţii culturale şi al păcii în lume.