Încotro se îndreaptă medicina, care sunt pericolele ce ne pândesc când vine vorba de virusuri şi epidemii, cât de probabilă este o criză provocată de rezistenţa la antibiotice şi în ce măsură tehnologiile medicale pot să evolueze către eradicarea unor boli considerate incurabile în momentul de faţă? Iată doar o parte din întrebările ce frământă de ani buni comunitatea medicală din întreaga lume. La câteva din aceste provocări a încercat să răspundă şi cunoscutul medic şi cercetător dr. Adrian Streinu-Cercel, invitat la Craiova în cadrul „Întâlnirilor SpectActor”, care se desfăşoară lunar la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”.
Abordând o temă destul de pretenţioasă – «Medicina secolului XXI – Medicina tehnoprofeţiilor sau „…”» –, dr. Adrian Streinu-Cercel a conferenţiat la Craiova într-o manieră absolut originală, presărată de multe ori cu momente de umor negru, fără însă a elimina din discurs explicaţiile cu valoare ştiinţifică. Doctorul a reuşit să capteze atenţia publicului chiar dacă printre spectatori nu au fost doar specialişti în medicină. Acesta a vorbit despre relaţia medic-pacient, despre cât de des se îmbolnăvesc românii şi ce solicită atunci când ajung la cabinet.
„Ştiţi că la noi, în România, trei sunt cauzele principale pentru care oamenii se îmbolnăvesc. Prima că ne trage curentul, a doua este că am mâncat ceva ce nu ne-a priit şi a treia cauză este că ieşim afară cu părul ud după ce ne-am spălat. Pentru noi, doctorii, medicina devine foarte simplă. Facem medicină by request (n.r. – la cerere). Adică, pacientul vine şi ne spune direct ce diagnostic are. Şi nu doar atât, ne indică şi ce trebuie să-i prescriem. Nu avem încotro, îi prescriem”, a încercat să explice cu umor dr. Streinu-Cercel.
Medicina secolului al XXI-lea se bazează pe evoluţiile tehnologice
Schimbând registrul, pentru că tema conferinţei a fost medicina secolului al XXI-lea, discuţiile s-au purtat în mod firesc şi pe marginea evoluţiei tehnologice din segmentul medical. Nu e deloc de neglijat faptul că în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi atât în ceea ce priveşte capitolul diagnostic, cât şi în tratamentul pacienţilor. Iar progresele înregistrate au îmbunătăţit calitatea vieţii bolnavilor şi au înlesnit activitatea medicilor.
„Au apărut o serie de teste care ne predictează răspunsul pacientului vizavi de terapie. Fie ne predictează dacă va face o reacţie alergică la un medicament, fie care va fi răspunsul lui din punctul de vedere al potenţialului de vindecare. Acest lucru este deosebit de important în hepatita C, pentru că în prezent vorbim de vindecare în acest tip de hepatită, lucru care nu este valabil şi la hepatita B. Şi, atunci, înainte să ne apucăm de treabă, facem aceste teste care ne spun din punctul de vedere al răspunsului genetic care va fi modalitatea de succes a pacientului respectiv. Au venit acum o serie de teste noninvazive”, a spus cel care recent a fost ales preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” din Bucureşti.
Tehnoprofeţiile care au schimbat lumea
Nimic nu s-a fi putut realiza însă fără descoperirile în domeniul medical din urmă cu un secol, chiar două. Descoperirea penicilinei, a vaccinului antipoliomielitic ori a celui împotriva variolei au fost la vremea respectivă tehnoprofeţiile care au schimbat lumea. În ceea ce priveşte previziunile, specialistul a lansat ideea că medicina viitorului va fi una care se va realiza de la domiciliul. Practic, acolo unde nu va fi vorba de cazuri grave, consultaţiile se vor putea face online. Cu ajutorul laptopului şi a unor softuri speciale, medicul va putea vedea pacientul fără ca acesta să mai fie nevoit să se deplaseze la spital. În prezent, specialiştii pot să facă deja, cu ajutorul noilor tehnologii, predicţii în legătură cu ce se va întâmpla peste 20-30 de ani din punctul de vedere al incidenţei cirozei, spre exemplu.
„Când s-a descoperit penicilina s-a spus: vom vindeca toate bolile infecţioase şi acestea vor dispărea. Iar penicilina a ajutat foarte mult. A fost inventat apoi vaccinul împotriva poliomielitei şi ultima mare epidemie de poliomielită a fost în anii ‘50. Practic, datorită acestor tehnoprofeţii, poliomielita a fost eradicată. Au fost voci care au spus că dacă boala a fost eradicată nu mai este nevoie de vaccinare. Albanezii au făcut aşa şi în urmă cu cinci ani au avut un focar de poliomielită la adulţi care s-a soldat cu 18 decese. S-a dat un semnal de alarmă: nu trebuie să ne jucăm cu focul. Aşa au apărut o serie de tehnologii”, a precizat medicul.
Rezistenţa la antibiotice rămâne o problemă
Dr. Streinu-Cercel a lansat la Craiova şi un avertisment. Rezistenţa la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică, generată în mare măsură de utilizarea inadecvată a acestora. Specialistul a explicat, că această problemă este determinată de consumul prea mare, care face ca bacteriile să dezvolte rezistenţă prin mutaţii şi, în final, antibioticele să nu mai fie active.
„Foarte important este că, în momentul de faţă, avem probleme cu rezistenţa la antibiotice. Între 2008 şi 2012 s-a pus pe piaţă un singur antibiotic, iar zilele trecute Margaret Chan, preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a spus că o să ajungem să murim dintr-o simplă înţepătură. Evident că a exagerat un pic, dar doar un pic. Pentru că avem o problemă: antibiotice active nu prea mai sunt. Ce facem noi în schimb? Dăm antibiotice, luăm antibiotice dimineaţa, la prânz şi seara”, a mărturisit dr. Adrian Streinu-Cercel.
Dincolo însă de rezistenţa la antibiotice, în România problemele de sănătate publică rămân cele date de sărăcie, lipsa igienei şi aprovizionarea inadecvată cu apă potabilă.
