Dimensiuni ale operei și personalității brâncușiene, surprinse în expoziții de artă fotografică și de carte

0
431

Împlinirea a 139 de ani de la nașterea sculptorului considerat „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”, Constantin Brâncuși, a prilejuit, ieri, la Craiova, o suită de manifestări comemorative, menite a readuce în actualitate dimensiuni ale operei și personalității sale artistice. De dimineață, a avut loc o slujbă de pomenire la Biserica „Madona Dudu” – nu întâmplător aleasă, căci aici Brâncuşi a fost cântăreţ la strană și tot de-aici a primit o bursă pentru a-și putea continua studiile. Mai apoi, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” s-a deschis o expoziție de fotografie, ce cuprinde 25 de lucrări realizate de Emil Bănuți în zona Gorjului – spațiu de cultură și spiritualitate care l-a inspirat pe marele sculptor. Tot la bibliotecă publicul poate vizita o expoziție de carte, cu aproape 50 de lucrări despre viața și opera brâncușiană, dintre cele mai reprezentative aflate în colecțiile instituției.

Organizate, în parteneriat, de Biblioteca Județeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Mitropolia Olteniei, Secţia de Artă Sacră a Facultăţii de Teologie din Craiova şi Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români (ASCOR), filiala Craiova, evenimentele de ieri nu au fost singulare în programul manifestărilor comemorative din zona Olteniei dedicate lui Constantin Brâncuși, la împlinirea a 139 de ani de la naștere. Însă au căpătat amploare mai cu seamă în Craiova şi Târgu Jiu – două oraşe care au marcat anii copilăriei şi adolescenţei sculptorului.

Biserica „Madona Dudu”, sprijin pentru Brâncuși

Inițiativa Mitropoliei Olteniei și Facultății de Teologie din Craiova, de a se implica în acest program, a fost salutată, ieri, de Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. „Brâncuși de la biserică a plecat și a ajuns ceea ce este astăzi, comemorat și aniversat în întreaga lume. Biserica este cea care i-a sprijinit cariera în perioada de început, atunci când avea nevoie de un imbold să meargă mai departe”, a subliniat acesta.

Într-adevăr, lui Constantin Brâncuși i-a acordat sprijin Biserica „Madona Dudu” – cunoscută mai ales sub numele de Catedrala Maicii Domnului, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din Craiova. Este biserica unde Brâncuşi a fost cântăreţ la strană pe timpul cât a urmat cursurile Şcolii de Arte şi Meserii (1894-1898) şi care a oferit, de-a lungul timpului, nenumărate burse de studiu pentru copii din familii sărace, pentru a-şi putea continua studiile. Doi dintre elevii bursieri au fost Constantin Brâncuși și Nicolae Titulescu. „În această biserică Brâncuși a găsit un reazem deosebit, ea a avut grijă ca acest fenomen unic să nu rătăcească și să își găsească calea”, a menționat pr. lector univ. dr. Ion Resceanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova.

În spațiul culturii și spiritualității tradiționale din Gorj care l-a inspirat

Dedicată lui Constantin Brâncuși, expoziția de fotografie „Lumea spiritualității tradiționale a lui Constantin Brâncuși” deschisă la Biblioteca Județeană reunește lucrări realizate de artistul Emil Bănuți în județul Gorj, în cadrul unui proiect cultural derulat de Mitropolia Olteniei în anul 2008. „Expoziția ilustrează spiritualitatea locului, prin intermediul imaginilor ce surprind elemente artistice ale bisericilor de lemn pe care le întâlnim în zonă. Brâncuși s-a inspirat din aceste linii tradiționale ale sculpturii românești, din arta populară. Expoziția ilustrează acest spațiu de cultură și spiritualitate care l-a inspirat. Cu această lume marele Brâncuși a plecat mai departe, către Paris, care i-a deschis alte porți…”, a menționat Ion Resceanu.

„Brâncuși a fost și este încă ambasadorul nostru în lume”

La importanța și semnificația creației brâncușiene s-au referit, în cadrul evenimentului de ieri, și alți invitați. „Brâncuși a fost și este încă ambasadorul nostru în lume, oricând – și în timpul vieții și, iată, și după. În cuvinte puține nu putem să redăm importanța pe care o are pentru noi, pentru români. E bine să facem cât mai mult pentru a fi în continuare cunoscut, de cât mai mulți. Și nu numai el, ci și arta noastră tradițională, unde își are seva toată creația sa”, a afirmat prof. Emilian Popescu, care a amintit, în context, și de Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri brâncușiene” organizat la Craiova din anul 2013, precum și de cele șase sculpturi brâncușiene adăpostite azi de Muzeul de Artă. De asemenea, Dan Lupescu – director al revistei de cultură „Lamura”, s-a referit la scrierile despre omul și artistul Constantin Brâncuși, subliniind importanța revistei „Ramuri” și volumele lui V.G. Paleolog.

Viața și opera sculptorului – între copertele a aproape 50 de cărți expuse

Dimensiuni ale creației și personalității brâncușiene publicul poate regăsi și în expoziția de carte deschisă, ieri, tot la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”. În cele opt vitrine sunt prezentate aproape 50 dintre cele mai reprezentative lucrări despre viața și opera sculptorului. Așa sunt „Brâncuși inedit. Însemnări și corespondență românească” – ediție de Doina Lemny și Cristian Robert Velescu (Editura „Humanitas”), „Brâncuși. Pravila de la Craiova” de Petre Pandrea (Ed. „Vremea”), „Imagine și simbol la Brâncuși” de Adrian Petringenaru, „Brâncuși – Brâncuși” de V.G. Paleolog (Ed. „Scrisul Românesc”), „Constantin Brâncuși” de M. Deac (Ed. „Meridiane”) ș.a. Între exponate se regăsesc și albume de artă, și fotografii.