În program:
Sabin V. Drăgoi: „Pe plai înfloritu”
Nicolae Ursu: „Ce sară-i d’aiastă sară”
Sabin Pautza: „Rujă, rujă”
Sabin Pautza: „Florile dalbe”
Adrian Pop: „Vine hulpe di la munte”
Mihail Bârcă: „Leagăn verde”
Eugen Petre Sandu: „Ceastor curți…”
Gheorghe Cucu: „Am plecat să colindăm”
Tiberiu Brediceanu: „Triptic coral”: Iată vin colindători/ Sus în vârful muntelui/ Gazde mari nu mai dormiți
Gheorghe Budiș: „Cântec de Crăciun”
Nicolae Lungu: „Mărire-ntru cele ‘nalte”
Valentin Teodorian: „Legănelul lui Iisus”
Gheorghe Cucu: „Domnuleț și Domn din cer”
Tudor Jarda: „Mă luai, luai…”
Alexandru Podoleanu/ aranj. Ioan Dumitru Chirescu: „Bună dimineața la Moș Ajun”
Ion Costescu: „Bună dimineața la Moș Ajun”
Valentin Gruescu: „Dimineața lui Crăciunu”
Vasile Popovici: „Velerim și Veler Doamne”
Nicolae Lungu: „La Vitleem colo-n jos”
Valentin Teodorian: „Colindul clopotelor”
Visarion Șebalin: „Drum de iarnă”
Gheorghe Stănescu: „În orașul Betleem”
Dacă celelalte popoare europene au manifestat timide încercări în domeniul cântecelor religioase de Crăciun, românii se pot mândri cu un adevărat tezaur de colinde şi tradiţii ale Naşterii Domnului. Tradiţia colindatului se mai păstrează în Bulgaria şi Ucraina. Maghiarii au preluat-o din Transilvania şi au adaptat-o. Conform tradiţiei, începând din dimineaţa zilei de 24 decembrie şi până aproape spre miezul zilei, cete de copii între cinci şi paisprezece ani merg cu “Moş Ajunul”, un text augural scurt, rostit la fiecare casă şi care anunţă deschiderea seriei de colinde şi de practici uzitate în această perioadă. Seara, după ieşirea de la biserică, cete de copii merg cu “Steaua”, textul fiind de factură religioasă. Ca obiect de recuzită, ceata poartă o stea, luminată din spate cu o lumânare; steaua are în centrul ei o reproducere picturală a motivului biblic “Naşterea Domnului”. Colindatul deschide astfel cele 12 zile ale sărbătorilor de iarnă
