Comisia de la Veneţia: Reforma Constituţiei să clarifice competenţele preşedintelui şi premierului

Comisia de la Veneţia apreciază, în opinia privind România, că evenimentele din vară, din perioada referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, au arătat că o coabitare între şeful statului şi premier nu poate fi uşor susţinută de cadrul constituţional, iar reforma Constituţiei trebuie să clarifice competenţele celor doi, în principal privind politica externă. „Evenimentele din România au demonstrat că actualul cadru constituţional al României nu poate susţine cu uşurinţă o coabitare între un preşedinte al republicii aflat de o parte a spectrului politic şi un guvern şi un parlament din cealaltă parte. Această opinie a Comisiei de la Veneţia nu are rolul de a lua o poziţie privind o alegere între un sistem prezidenţial şi unul parlamentar, dar reforma constituţională ar trebui să clarifice cel puţin competenţele preşedintelui şi primului-ministru, mai ales acolo unde au apărut dificultăţi, adică în domeniile politicii externe şi relaţiilor cu Uniunea Europeană”, se arată în concluziile Opiniei privind România, publicată luni de Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei). Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în iulie de către premierul Victor Ponta, privind ordonanţele de urgenţă emise de Guvern cu privire la amendarea legii referendumului şi legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, dar şi de către secretarul general al Consiliului Europei, privind compatibilitatea acţiunilor Guvernului şi Parlamentului cu principiile constituţionale şi statul de drept. Comisia prezintă în raportul său şi o serie de recomandări privind modificarea Constituţiei, făcând referire, pe lângă clarificarea competenţelor şefului statului şi ale primului-ministru, şi la procedura de suspendare a preşedintelui. „Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa să îl facă pe preşedinte responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este, de asemenea, mai degrabă neclar. Dacă este menţinută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea preşedintelui ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, iniţiată de Parlament şi decisă de o curte de judecată”, se arată în Opinia Comisiei de la Veneţia. De asemenea, mai sunt propuse o mai bună reglementare a recursului la ordonanţe de urgenţă de către Guvern şi asigurarea în Constituţie a unui cadru clar privind independenţa instituţiei Avocatului Poporului. Comisia de la Veneţia consideră că „seria de măsuri adoptate de Guvern şi Parlament în iulie, într-o succesiune rapidă, care au condus la schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, schimbarea procedurilor privind referendumul de suspendare a preşedintelui şi suspendarea propriu-zisă a acestuia, luate individual, dar şi ca întreg, sunt problematice din punct de vedere constituţional şi al statului de drept”.