Amplu proiect expozițional al Muzeului Național de Istorie a României, realizat în colaborare cu 31 de muzee din întreaga țară, „Aurul și argintul antic al României” a ajuns și la Craiova, de astăzi expoziția putând fi vizitată de public la Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14). Expoziţia propune o impresionantă incursiune istorică, ce acoperă o perioadă de peste 6000 de ani.
Cele mai reprezentative tezaure ale României, cu obiecte de podoabă, dar nu numai, pe care majoritatea le-am văzut doar în manuale, albume sau în reportaje televizate, pot fi admirate aici în toată splendoarea lor. Este vorba de peste 1.000 de piese arheologice din metale preţioase de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică. Dintre aceste însemnate capodopere, toate descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, amintim celebrul Tezaur de la Pietroasele, cunoscut publicului sub numele de Cloşca cu puii de aur, expus pentru prima dată la Craiova, precum și impresionantele brățări dacice din aur descoperite în Munții Orăștiei. Valoarea de asigurare a pieselor este de aproape 70 de milioane euro.
Expoziția-eveniment „Aurul și argintul antic al României” rămâne la Craiova până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, putând fi vizitată zilnic, inclusiv în weekend.
Tezaurul de la Pietroasa (Pietroasele, județul Buzău), cunoscut și sub numele popular de Cloșca cu puii de aur, a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi țărani, în timp ce luau piatră de pe dealul Istrița (750 m). Din tezaurul compus inițial din 22 de piese, autoritățile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea, cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare (lanx), o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief și o statuetă în centru, un colan cu inscripție și un colan simplu. Celelalte șapte piese sunt împodobite și cu pietre prețioase: un colan, patru fibule și două vase poligonale (unul octogonal și altul dodecagonal). Aspectul de astăzi al pieselor este rezultatul mai multor distrugeri și restaurări.
Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, apreciază că brăţările dacice sunt cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele. „Îndrăznesc să spun că, după tezaurul de la Pietroasele, este cea mai importantă descoperire făcută pe teritoriul României”, a spus acesta despre brăţările dacice din aur descoperite la Sarmisegetusa Regia şi care au fost scoase ilegal din ţară. Dintre ele, au fost recuperate până în prezent 13, însă se crede că numărul lor se ridică la 24.
Este pentru prima dată când publicul craiovean are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice sau de epocă antică din colecțiile muzeale din țară. Până în prezent, în afară de instituția organizatoare – Muzeul Național de Istorie a României –, expoziția a mai fost găzduită de muzeele din Timișoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe și Buzău, adunând peste 85.000 de vizitatori.
„În 20 de ani de carieră, ca muzeograf, este poate cel mai important eveniment…”
„În 20 de ani de carieră, ca muzeograf, este poate cel mai important eveniment…”, a mărturisit, ieri, la vernisajul expoziției, dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei – instituție care contribuie la proiectul „Aurul şi argintul antic al României” cu 89 de piese din aur şi argint. Dintre acestea: tezaurul de la Vârtop, compus din 45 de monede şi numeroase alte obiecte de podoabă, dar şi piese din aur de la Romula (un medalion şi un inel), precum şi alte artefacte (coliere, pandantive, brăţări, inele), descoperite în siturile arheologice din Dolj (Moţăţei, Drănic, Daneţi, Maglavit, Fântânele), Mehedinţi şi Olt. Printre cele mai impresionante piese se numără şi un disc metalic, parte a unui scut datat la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului.
„Într-adevăr, s-a muncit foarte mult la această expoziție. Doi ani a durat numai întocmirea documentației! Greul organizării a fost dus însă de Muzeul Național de Istorie a României, pentru că nu e așa ușor să aduni laolaltă 31 de muzee cu tot ce au mai valoros în propriul patrimoniu. Îi felicit pentru acest proiect expozițional, pentru faptul că reușesc să aducă aproape de public – nu numai de cel din Craiova și Oltenia, ci și de cel din toată țara – aceste nestemate ale antichității României”, a declarat dr. Florin Ridiche.
Directorul general al MNIR: „Această expoziție nu este una nici simplă, ci nici ieftină”
La efortul concretizării acestui proiect s-a referit dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR): «Nu este ușor să pui 31 de muzee din România „să tragă căruța” în aceeași direcție! Fără să fiu considerat lipsit de modestie, este o sarcină care îți mănâncă foarte mult timp, foarte mulți nervi și probabil îți scurtează și viața cu câțiva ani! De asemenea, nu este ușor să faci un proiect care să fie neobișnuit. Această expoziție a fost pregătită de la început să nu fie prezentă numai la București sau în străinătate, ci a fost concepută să călătorească prin țară. Însă această acțiune trebuie să fie organizată ca o operațiune militară – și aici vreau să mulțumesc și altor participanți la proiect care nu se văd întotdeauna: Jandarmeria, Poliția, Serviciul Român de Informații, Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Mai mult, această expoziție nu este una nici simplă, ci nici ieftină. MNIR, prin banii pe care îi primește de la Ministerul Culturii, a investit în plata asigurării, care este o sumă consistentă, în vitrinele speciale care au fost realizate și în transport. În așa fel încât să putem permite muzeelor locale, care nu au întotdeauna asemenea resurse pe care noi, din fericire, le-am avut, să se bucure și ele de un asemenea eveniment».
Dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu a mai subliniat că proiectul expozițional este „rodul unei munci de echipă”, care a lucrat câțiva ani ca să îl pregătească și care depune eforturi în continuare, cu fiecare vernisaj în țară. „În cazul Craiovei, am venit aici nu numai pentru că Muzeul Olteniei este și el unul dintre contributorii expoziției, ci este un loc unde se poate face o asemenea expoziție. Din păcate, sunt multe muzee în țară care nu îndeplinesc o serie întreagă de standarde minimale”, a adăugat directorul general al MNIR. Acesta a mai afirmat că instituția bucureșteană are o politică și, totodată, o datorie – „aceea de a face ca patrimoniul să fie accesibil tuturor cetățenilor țării”.
Dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, director general al MNIR: «O asemenea expoziție nu se poate face decât o dată într-o generație. Considerați-vă și dumneavoastră niște persoane pline de șansă, așa cum ne considerăm și noi, să aveți la Craiova lucruri pe care le-ați văzut numai în cărțile de la școală sau în filme documentare».
Cât mai mulți craioveni, de toate vârstele, așteptați să viziteze Muzeul Olteniei
Apreciată de inițiatorii proiectului a fost nu numai instituția-gazdă cu toate condițiile pe care le oferă, ci și primirea făcută: „Este a zecea deschide a expoziției în țară și nicăieri nu am avut autoritățile locale în plen și atât de angajate de partea noastră, ceea ce apreciez extrem de mult, atât ca specialist, cât și ca simplu cetățean”, a declarat directorul general al MNIR. La vernisajul de la Craiova s-au aflat reprezentanții întregii administrații, precum și ÎPS Teofan, arhiepiscopul Craiovei și mitropolitul Olteniei.
„Se împlinesc 100 de ani de existență a Muzeului Olteniei – este unul din evenimentele pentru care am hotărât ca această expoziție să poposească și la Craiova. Al doilea motiv este să ne aducem în continuare contribuția la ceea ce înseamnă Craiova – Capitală Europeană a Culturii 2021. Cele aproape 8 milioane de euro investiți în acest muzeu sunt cu adevărat puși în valoare de acest eveniment unic”, a declarat Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj. Invitația domniei sale, ca și a primarului Lia Olguța Vasilescu, a fost ca un număr cât mai mare de craioveni, dar și de persoane din celelalte județe ale Olteniei, să viziteze această expoziție-eveniment. „Este uluitoare! Îi invit pe toți să vină să o viziteze. Nu știu dacă vor mai avea prilejul să vadă toate aceste exponate la un loc, într-un muzeu. Sunt piese care ne reprezintă pe noi, ca țară”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.
Dr. Rodica Oanţă-Marghitu, şef secţie Cabinet Numismatic şi Tezaur Istoric din cadrul MNIR: «Am încercat să trecem peste spectacularul metalului prețios și să căutăm tot felul de istorii care se ascund în spatele obiectelor. Nu este o istorie ceea ce dvs. veți vedea în această expoziție, sunt mai multe istorii laolaltă. Noi am încercat – prin punerea în scenă, prin atenția pentru detaliul semnificativ, prin materialele care însoțesc obiectele, explicații și imagini, prin catalogul foarte voluminos, pliante și vederi – să oferim cât mai multe fire. Practic, depinde și de dvs. cât de multe sensuri veți descoperi. Piesele acestea din metale prețioase pot fi privite, unele dintre ele, pentru frumusețea lor, pentru priceperea cu care au fost realizate, pentru idee. Ne putem gândi la cei care le-au făurit, la cei care le-au purtat, la toți cei care le-au admirat și le-au înțeles sensurile, pentru că sunt și piese pline de semnificații».
Pe de altă parte, prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan, i-a asigurat pe organizatori de întreg sprijinul în promovare: „În acest sens, o să ne adresăm primarilor din judeţul nostru, dar o să facem un apel şi către conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj şi a Universităţilor din Craiova, pentru ca o mare parte din cei 90.000 de elevi şi 20.000 de studenţi să vină la Muzeul Olteniei pe toată perioada cât piesele din aur şi argint vor fi expuse aici”.
***
Expoziţia „Aurul şi Argintul Antic al României” va fi deschisă publicului la sediul Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova, din strada Madona Dudu nr. 14, până la data de 31 ianuarie 2016, putând fi vizitată zilnic, de luni până duminică (cu excepţia sărbătorilor legale, respectiv 25-27 decembrie 2015 şi 1-3 ianuarie 2016), între orele 9.00 şi 17.00. Preţurile biletelor sunt cele practicate în mod obişnuit de muzeul craiovean: 5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari.
