Cu o vechime de 64 de ani, Staţiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni rămâne un autentic for metodologic privind cultura plantelor cerealiere şi tehnice, legumelor şi pomilor fructiferi pe soluri cu o fertilitate scăzută, toleranţă sporită la secetă şi aridizare (stres termo-hidric). Este recunoscută la nivel naţional şi internaţional prin programele sale de cercetare şi în ultima vreme şi-a sporit vizibilitatea, prin racordarea la priorităţile şi obiectivele specifice ariei europene de cercetare şi la politica naţională de protejare a mediului. Cincisprezece cercetători, majoritatea femei, îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea dr. Aurelia Diaconu. Recent, la sfârşitul lunii trecute SCDCPN Dăbuleni a găzduit un eveniment ştiinţific de reală ţinută, sub genericul „Ziua pomiculturii” care a reunit cercetători şi cadre didactice de prestigiu din ţară (ASAS Bucureşti, USAMV Bucureşti, AGIR, MADR, Facultăţile de profil ale Universităţii din Craiova) şi de peste hotare (China, Taiwan, India, Turcia, Italia) cultivatori pasionaţi de speciile pomicole exotice. Un eveniment care a reuşit să atragă atenţia celor prezenţi prin temele de cercetare ispititoare, rezultatele obţinute, mai mult decât notabile, pe frontul combaterii deşertificării. De la fixarea lor, la valorificarea, prin culturi pomicole, legumicole, viticole, care se pot adapta stresului termic şi hidric – climatului arid- este un timp măsurabil în ani. Ce a reuşit de dată recentă să demonstreze Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este indiscutabil o premieră: adaptarea perfectă la climatul arid a curmalului chinezesc, smochinului, fisticului, măslinului, aronia, măceşului, catina albă, kiwi şi a altor specii.
SCDCPN Dăbuleni, prezenţă în premieră la Târgul internaţional Potato Europe
La standul României, la cel mai important eveniment european dedicat cartofului, Târgul internaţional Potato Europe, organizat în oraşul belgian Tournai (6-7 septembrie a.c.) în compania a 220 de expozanţi din state membre UE, Regatul Unit şi Turcia, a fost prezentă şi SCDCPN Dăbuleni, alături de SCD Târgu-Secuiesc. Fapt notabil: vicepremierul belgian David Clarinval a vizitat în prima zi a evenimentului standul României. Cartoful dulce –tuberculi alungiţi, pulpă galbenă, coajă violacee- excelează în conţinutul de vitamina C, de glucide solubile- adus din Coreea de Sud, graţie protocolului de colaborare cu Universitatea naţională Kyungpook, este de acum bine adaptat, prin mai multe soiuri, care au bune randamente la unitatea de suprafaţă (25-30 tone la hectar). Cultura cartofului dulce a fost preluată de o serie de fermieri, dar cum în valorificarea acestuia se întâmpină reticenţa lanţurilor de hypermarketuri, suprafeţele cultivate rămân restrânse. Meritul incontestabil al cercetăririlor Staţiunii de la Dăbuleni în promovarea cartofului dulce, perfect adaptabil, rămâne salutar. Se spune despre cartoful dulce că este… farmacia din cămară, prin bogăţia de vitamine. De la soiurile de pepeni verzi (De Dăbuleni, Dulce De Dăbuleni şi Oltenia) pepene galben (Dăbuleni 60) la soiurile de cartof dulce (Dabu 23 şi Korretta) a trecut un timp, dedicat în exclusivitate cercetării aprofundate, soldată cu rezultate unanim apreciate.
De ce nu mai rodesc livezile de cais şi piersic?
Ani de-a rândul piersicul şi caisul s-au comportat ideal în zona Dăbuleniului. Şi la recomandarea cercetătorilor de aici, prin expertiza acestora, s-au înfiinţat marile plantaţii, pe sute de hectare, de la Sadova şi Dăbuleni, aparţinând fostelor IAS-uri, şi asociaţii inter-cooperatiste. Două specii pomicole, care excelau prin producţii şi calitatea acestora. Ce s-a întâmplat în ultimii ani ţine de schimbările climatice resimţite: ierni blânde, în care temperaturile minime n-au coborât sub -15 grade, dar urmate de primăveri cu îngheţuri târzii, care afectează speciile menţionate înflorite. O bulversare climatică nu lipsită de consecinţe nefaste. În aceste circumstanţe cercetătorii SCDCPN Dăbuleni au căutat şi găsit un substitut într-o specie exotică: curmalul chinezesc. Care scapă de incidenţa îngheţurilor târzii de primăvară, prin faptul că fenofaza înfloririi este tardivă. Au fost studiate 6 soiuri: Li, Lang, Tiger Tooth, L5, Dong Zao şi Xuan Cheng Jiang, fiecare cu particularităţile lui gustative, tolerante la secete, rezistente la temperaturi scăzute în timpul iernii. La cel de al 6-lea simpozion internaţional de Jujube, ţinut la USAMV Bucureşti (24-28 septembrie a.c.) cercetătoare ştiinţifică dr. ing. Irina Ţiţirică a prezentat rezultatele obţinute la 4 soiuri de curmal chinezesc (Ziziphus Jujuba) cultivate pe solurile nisipoase ale Staţiunii Dăbuleni. Au mai fost prezentate puncte de vedere la 27 septembrie a.c. în cadrul sesiunii ştiinţifice „Fiziologie” de cercetătoarea dr. biolog Alina Nicoleta Paraschiv, cu referiri interesante la influenţa condiţiilor climatice asupra proceselor biologice. După care a avut loc la 29 septembrie a.c. simpozionul „Ziua pomiculturii” de la Dăbuleni, despre care vorbeam, prilej de a se vizita plantaţia excepţională de Ziziphus.
O bună carte de vizită
În luna iunie a.c. studenţii Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova au vizitat Staţiunea de Ceretare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. Astfel de vizite sunt frecvente. Prilej oportun de a cunoaşte evoluţia cercetării agricole în acest avanpost, cu destule merite ştiinţifice. În pofida ofertelor ademenitoare, cercetarea agricolă nu este asaltată de solicitanţi. Cu peste 50 de proiecte în cadrul diferitelor programe naţionale de cercetare, merite recunoscute în crearea de soiuri la plantele care se pretează solurilor nisipoase, uşor adaptabile la fertilităţi scăzute, cu toleranţă sporită la secetă, Staţiunea Dăbuleni –emblematică pentru judeţul Dolj- vine de la un an la altul cu noutăţi ispititoare. Excelează în privinţa comunicărilor ştiinţifice al colaborării cu alte staţiuni de profil din ţară şi străinătate şi… rezistă financiar. Pilonul rezistenţei financiare, directorul general adjunct Dumitru Răducan, cu ani buni petrecuţi la Staţiunea de Cercetare a Cartofului Mârşani, rămâne o piesă grea, în întreaga activitate economică. Valorifică în această perioadă sămânţa de grâu din soiuri Gloc C1, struguri pentru vinificaţie (Fetească Neagră, Riesling italian, Roşioară) etc.
Un cercetător autentic se formează greu
Dr. Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetări Dăbuleni, din 2006, a coagulat în timp un colectiv de cercetători cu vocaţie şi dragoste pentru profesia aleasă. Enumeră pe Nanu Ştefan, directorul ştiinţific, Paraschiv Alina, Irina Titirică, Dima Milică, Rela Drăghici, dar fireşte şi ceilalţi au bune calificative din partea ei. Admite că un cercetător veritabil se formează în peste 10 ani şi investiţia de pasiune este decisivă. Întreaga tematică a cercetării SCDCPN Dăbuleni a fost determinată de schimbările climatice resimţite, în baza datelor laboratorului de schimbări climatice şi protecţia mediului. Practic se poate vorbi „de o altă filosofie”, care presupune identificarea de arbuşti fructiferi rezistenţi la îngheţurile tardive de primăvară. În rest structura de culturi cerealiere şi tehnice, lângă aceasta cea a pepenilor verzi şi galbeni, a rămas identică, urmărindu-se obţinerea de sămânţă din verigi superioare care se oferă producătorilor agricoli. Aceşti doctori ai nisipurilor stabilizate, prin perdele de protecţie şi un ansamblu de măsuri hidro-ameliorative, au în faţa lor noi şi noi provocări. Şi unele dintre ele derivă din nefuncţionarea sistemului de irigaţii „faimos” despre care s-a vorbit mult în anii din urmă. Nefuncţionarea lui la parametrii proiectaţi încurcă multe teme de cercetare. Aşadar, stabilizate prin perdele de protecţie, îmbunătăţite în privinţa texturii lor, nisipurile fierbinţi au fost luate în stăpânire şi făcute să rodească cu adevărat. Cercetători, laboranţi şi tehnicieni cu bună experienţă, chiar pot oferi expertiză veritabilă, şi nu numai. Mai exact sunt competitivi.
