Edward Snowden susţine că nu a dus cu el nici un document în Rusia

0
40
Edward Snowden

Fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, a dat asigurări, într-un interviu apărut în ediţia de joi a cotidianului „New York Times”, că nu a luat cu el nici un document secret când a fugit în Rusia, unde s-a refugiat din luna iunie, relatează AFP. În interviu, Snowden a menţionat că a dat jurnaliştilor toate documentele pe care le avea, încă de la Hong Kong, înainte de a pleca în Rusia, unde a obţinut azil pentru un an. Să fi luat documente „nu ar fi servit interesului public”, a declarat el cotidianului american. „Ce interes ar fi avut să transport personal o copie a acelui material?”, a întrebat Snowden. Fostul consultant al NSA a mai afirmat că a putut proteja aceste documente de serviciile de informaţii chineze cu ajutorul cunoştinţelor pe care le-a dobândit în timpul în care a lucrat pentru agenţia americană. „Nici o şansă ca ruşii sau chinezii să fi putut primi vreun document”, a subliniat el. Responsabili americani şi-au exprimat, în repetate rânduri, îngrijorarea că serviciile de informaţii ruse, chineze sau din altă ţară ar fi putut pune mâna pe anumite materiale aflate în posesia lui Snowden. Acesta a subliniat în interviul amintit, realizat online prin comunicaţii criptate, timp de mai multe zile, că NSA ştie că nu a cooperat cu servicii străine. „NSA nu a prezentat nici un singur exemplu de pagube pe care le-ar fi putut provoca scurgerile” de informaţii, a ţinut el să menţioneze, insistând asupra faptului că nu a intenţionat niciodată să îşi ofere serviciile Chinei sau Rusiei. În legătură cu decizia de a pune la cale aceste scurgeri de informaţii cu privire la programele de supraveghere al NSA, Snowden a explicat că această idee i-a venit treptat. Îndoielile sale legate de agenţiile de informaţii datau din perioada în care a lucrat pentru CIA la Geneva, a continuat el. Revenind asupra motivaţiilor sale, Edward Snowden a afirmat din nou că este convins că a acţionat în interesul celor mulţi: „Atât timp cât există un sprijin larg în rândul populaţiei, putem spune că până şi programul cel mai invaziv şi mai puţin moral are o anumită legitimitate. Însă programele desfăşurate în secret, departe de ochii publicului, nu au această legitimitate, iar aici este o problemă”, a afirmat el.