Sub ce forme apare astăzi tema marginalităţii în literatură? Ce marginalităţi produc globalizarea sau capitalismul şi cum interferează acestea cu actul individual de creaţie? Sunt poeţii excluşi sau exclusivişti, astăzi mai mult decât ieri? Ce înseamnă să trăieşti la marginea societăţii, fără să-i fii integrat, însă nu în afara ei? Este marginalul dublul creatorului, iar marginalitatea – norma oricărei creaţii? Ce mai înseamnă succesul când el pare a fi astăzi normă socială prin excelenţă?
Sunt câteva dintre întrebările la care doi poeţi craioveni, Ionel Ciupureanu şi Alexandru Ioan, vor încerca să răspundă astăzi, cu prilejul unei întâlniri care are loc la Club Electroputere (Calea Bucureşti nr. 56). Ionel Ciupureanu, inginer, trăieşte în Craiova dintr-o pensie modestă, obţinută după disponibilizările din anii 2000 de la uzina Electroputere. Alexandru Ioan a ales după terminarea liceului să trăiască la ţară ca bibliotecar, departe de oraş, unde, spune el, are libertatea de a se ocupa de poezie.
Discuţia despre poezie şi marginalitate începe la ora 18.00 şi face parte dintr-un proiect cultural finanţat de Fundaţia ERSTE, moderator fiind Mihai Fuiorea.
«Marginalitatea este, într-un sens larg, un stil de existenţă, asumat sau constrâns, care se defineşte în afara normelor sociale dominante. Ea poate lua forma excluderii sau a auto-excluderii. În primul caz, are o determinare economico-politică, semnalizează o alteritate problematică şi produce existenţe sociale reziduale, cum ar fi cele ale vagabonzilor, cerşetorilor, imigranţilor. Marginalitatea ca auto-excludere îi priveşte pe cei care îşi asumă explicit un stil de viaţă în marginea societăţii, asumare care implică diferenţiere estetică şi etică de sine. O astfel de marginalitate o regăsim, de exemplu, în literatură, în figura scriitorului dandy».
