Primăria Craiova repetă licitaţia pentru Fântâna Purcarului

0
60

Autorităţile locale au scos la licitaţie, pentru a doua oară, lucrările de reabilitare a Fântânii Purcarului. La prima încercare, investiţia de aproximativ 88.000 de lei nu a suscitat interes pentru firmele de construcţie, municipalitatea văzându-se nevoită să repete licitaţia, condiţiile şi suma rămând aceleaşi.

După ce la prima încercare, cea de luna trecută, firmele nu prea s-au arătat interesate să-şi depună ofertele, municipalitatea s-a văzut nevoiră să scoată din nou la licitaţie, la sfârşitul săptămânii trecute, lucrările de reabilitare a Fântânii Purcarului. Mai exact, invitaţia de participare a fost lansată vinerea trecută, condiţiile de participare şi suma estimată de 88.000 de lei fiind păstrate aceleaşi. Autorităţile au ataşat, ca şi prima dată, proiectul tehnic – proiectarea în acest caz fiind realizată încă din anul 2015 –caietul de sarcini şi autorizaţia de construcţie, aceasta din urmă fiind eliberată de municipalitate în luna august a acestui an.

Reguli stricte, dictate de statutul de monument istoric

Fiind vorba de un monument istoric, toate lucrările care trebuie să fie executate la acest edificiu trebuie să se supună metodelor şi tehnicilor de restaurare. ”Intervenţiile asupra monumentelor istorice necesită o manoperă realizată cu mare atenţie, îngrijire şi profesionalism de către echipe specializate”, se arată în caietul de sarcini. Tot din acest motiv, în documentaţie se mai spune că zonele de desfacere a zidăriei, precum şi cele în care se vor efectua săpăturile interioare şi exterioare trebuie să fie supravegheate de un arheolog. Acesta va întocmi un raport de cercetare arheologică, pe baza căruia se va obţine certificatul de descărcare arheologică, document care va atesta ulterior că monumentul istoric poate fi redat circuitului social.

Termen de realizare: trei luni

Printre condiţiile impuse, autorităţile cer ca lucrările de restaurare a Fântânii Purcarului să se facă numai cu materiale agrementate de legislaţia în vigoare în domeniul construcţiilor şi a monumentelor istorice. Deoarece zona respectivă este una foarte circulată de pietoni şi de maşini, autorităţile au impus şi reguli de desfăşurare a lucărilor de execuţie. Firma câştigătoare trebuie ca, pe durata şantierului – investiţia se execută în decurs de trei luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor – să depoziteze şi să evacueze deşurile în condiţii de siguranţă pentru trecători. Totdată, trebuie să asigure ordinea şi curăţenia în zona lucrărilor. Constructorul oferă şi o garanţie de trei ani pentru lucrările realizate. 

Investiţia este estimată la 87.900 de lei

Lucrarea este estimată la suma de 87.900 de lei, bani care provin de la bugetul local. Constructorul care îşi va adjudeca licitaţia va trebui să termine investiţia în trei luni. Între amănuntele care au fost sesizate de proiectant, şi care au fost incluse ca lucrări, se numără lipsa unui trotuar înconjurător, aşa cum sunt împrejmuite toate monumetele istorice, acesta revenindu-i în sarcină tot constructorului. Mai lipsesec spaţiile verzi şi iluminatul arhitectural, care vor fi realizate de către municipalitate. Autorităţile şi-au propus să restaureze această cişmea, să-i recupereze valoarea istorică pe care o poartă cu sine şi, în final, să o transforme într-o atracţie turistică pentru cei care vor dori să se plimbe şi să descopere locurile ce amintesc de trecutul acestui oraş.

Un loc încărcat de istorie

Fântâna Purcarului este monument istoric de clasa II, care încă mai funcţionează, deşi se află într-o stare avansată de degradare. Documentele istorice spun că a fost amenajată în iunie 1818 de către doi negustori de porci, care erau şi prieteni, jupân Pavel Teodor şi Kir Marin Bulugbaşa, despre acesta din urmă consemnându-se şi amănuntul că era de origine aromână. Fântâna a fost ridicată pe locul pe care se găseşte şi acum, unul care reprezenta, la vremea respectivă, zona comercială cu mare vad a Băniei. Cişmeaua a fost clădită să răcorească mulţimea de oameni care veneau în Piaţa Elca (redenumită ulterior Piaţa Veche), la brutăria lui Ghelase ori la tăbărăcia lui Vasile Tăbăcaru sau, pentru popas peste noapte, la Hanul Puţureanu. Şi-a îndeplinit misiunea de atunci şi până acum, izvorul său fiind la fel de rece şi curat, cu toate că împrejurimile locului nu arată prea bine.