Timp de o oră şi jumătate, luni, 17 septembrie a.c., cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut o conferinţă de presă. Acum, după ce Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decid în privinţa Mecanismului European de Stabilitate (MES), cancelarul a simţit, probabil, nevoia de a prezenta un cadru al acţiunilor sale în următoarele 12 luni, care o separă de viitoarele alegeri parlamentare. În timp ce germanii încep să se îngrijoreze în privinţa încetinirii creşterii economice, Angela Merkel a vrut să demonstreze determinarea sa pe chestiuni europene fără a dramatiza situaţia. Majoritatea întrebărilor au venit din partea corespondenţilor presei străine. Şi trebuie spus că în introducerea fiecărui răspuns cancelarul a vorbit despre relansarea Europei. Pentru ea, până la sfârşitul anului liderii europeni trebuie să decidă asupra unei „cooperări mai strânse”, în special în zona euro. „Noi trebuie să luăm măsuri suplimentare. Soluţionarea actualei crize ţine esenţialmente de domeniul politic şi trebuie să facem ceea ce n-am făcut suficient în momentul creării monedeu unice, euro, iar aceasta presupune mai multă coordonare şi responsabilitate”. Cancelarul german a subliniat, de asemenea, necesitatea „legitimării democratice a zonei euro”, constituirea unui grup de state din zona menţionată în Parlamentul European şi o mai bună coordonare a parlamentelor naţionale. Cancelarul a apărat din nou menţinerea Greciei în zona euro, dar a cerut în mod imperativ ca Europa să câştige competitivitate, amanetând libertatea sa. Pe chestiuni de politică internă, Merkel a reafirmat încrederea în strategia ţării sale vizând renunţarea la energia nucleară până în 2022, reamintind că problema demografică se va afla în atenţia guvernului. Momentan, sondajele interne îi sunt favorabile, deşi, paradoxal, în toate landurile alegerile organizate au fost câştigate de social-democraţi. Dacă alegerile ar fi organizate acum, CDU ar avea 38% din sufragii, cu 12% mai mult decât SPD (social-democraţii). De fapt, cancelarul are mai puţine probleme cu opoziţia decât are cu propria majoritate. Social-democraţii au prevăzută desemnarea candidatului la funcţia de cancelar în ianuarie anul viitor, dar ar putea anunţa în câteva săptămâni numele acestuia. Trei sunt candidaţii mai mult sau mai puţin declaraţi: Sigmar Gabriel (preşedintele partidului), Peer Streinbruck (fostul ministru al Finanţelor), şi Frank Walter Steinmeier (preşedintele grupului parlamentar), primul fiind mai bine plasat în sondaje. Precizând că ar dori o renovare a coaliţiei conservatoare actuale printr-o mare coaliţie cu SPD, Angela Merkel estimează că „electoratul va decide” şi nu exclude nici o ipoteză. Dacă va obţine un nou mandat de cancelar pentru legislatura 2013-2017 rămâne de văzut.
