Salariile mici din învăţământul preuniversitar lasă unităţile şcolare fără personal. Potrivit unui studiu realizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) în perioada aprilie-iunie 2011, 41% din dascălii tineri au declarat că vor să părăsească sistemul, în următorii cinci ani. Intenţia cadrelor didactice a fost pusă în aplicare mai devreme însă de personalul nedidactic. În prezent, unităţile şcolare se confruntă cu o criză acută de îngrijitoare şi bucătărese. Posturile au rămas libere, iar angajări nu se pot face pentru că legislaţia în vigoare nu permite.
Lipsa personalului nedidactic se resimte în special la nivelul grădiniţelor, situaţie care se regăseşte şi în judeţul Dolj. „Bucătăresele şi îngrijitoarele au plecat din cauza salariilor mici, care nu depăşesc 500 de lei pe lună, prea puţini bani pentru a contribui la întreţinerea familiei. Preferă să se ducă în Bucureşti, să fie bone, pe 1.400 sau 1.500 de lei, sau în străinătate, decât să lucreze la stat pe sume de trei ori sau chiar cinci ori mai mici. Şi avem situaţii în Dolj, cu multe grădiniţe, mai ales din mediul urban, unde sunt trei-patru posturi libere. Sunt mulţi copii şi munca trebuie făcută de cei care au rămas, pentru că nu se mai pot face angajări.”, a precizat Constantin Rada, preşedintele FSLI Dolj.
Sindicaliştii spun că situaţia este alarmantă deoarece se poate ajunge ca unităţile de învăţământ să rămână fără personal de îngrijire.„Posturile sunt blocate de cunoscuta ordonanţă guvernamentală, care paralizează sistemul. Nu putem angaja nici dacă demisionează şi nici dacă se pensionează. Sunt şcoli care au rămas cu o singură femeie de serviciu. Ce vom face dacă pleacă?”, a subliniat liderul FSLI.
41% din profesorii tineri intenţionează să renunţe la catedre
Unităţile de învăţământ sunt părăsite şi de dascăli. Anual Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj semnează 40-50 de cereri de concediu fără plată.
„Cadrele didactice care solicită concediu fără plată pleacă în străinătate la muncă, şi după un an acolo, în multe cazuri, nu se mai întorc. Problema este că ne părăsesc oamenii buni şi nu cei de care ne-am putea dispersa uşor. Pleacă pentru că nu le este recunoscută munca. Şi acest lucru l-am prezentat de fiecare dată reprezentanţilor ministerului. Nu suntem luaţi în seamă, însă vom resimţi din plin efectele pe termen lung”, a precizat preşedintele FSLI Dolj.
Un studiu realizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ arată că tendinţa dascălilor de a părăsi sistemul este în creştere. 41% din profesorii tineri, până în 35 de ani, intenţionează să părăsească sistemul de învăţământ în următorii 5 ani, iar 29% nu sunt hotărâţi în privinţa viitorului profesional.
Cele mai mici salarii din Europa
Motivul principal pentru care cadrele didactice vor părăsească sistemul îl constituie, ca şi în cazul personalului nedidactic, tot salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Un profesor până la vârsta de 35 de ani are un venit lunar de 875 de lei. Potrivit studiului realizat de FSLI, 51% din venituri sunt alocate pe cheltuieli de subzistenţă –mâncare, întreţinerea locuinţei şi chirie, 20% din venituri sunt repartizate pe acoperirea creditelot bancare. Cei mai puţini bani sunt repartizaţi pentru vestimentaţie, cărţi, formare profesională şi petrecerea timpului liber. O astfel de repartizare a veniturilor pe domenii de cheltuieli indică un nivel de trai aproape de limita subzistenţei pentru cadrele didactice. De altfel, dascălii din România au cele mai mici salarii din Europa. Un cadru didactic din Germania este încadrat cu 3040 de euro, în Spania cu 2.721 de euro, în Austria cu 1.982 de euro, în Marea Britanie cu 1.915 euro, în Italia – 1.854 de euro, în Franţa -1624 de euro, iar în Ungaria cu 784 de euro. Salariul nu reprezintă singura nemulţumire a dascălilor din România.
Alte motive pentru care acpărăsesc sistemul educaţional sunt: “dotarea slabă a şcolilor”, “lipsa de respect faţă de profesori”, “multiplele schimbări” sau “lipsa de coerenţă legislativă”.
