De curând, a fost modificat Codul Muncii, reglementat prin Legea nr. 53/ 2003, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 53/04.08.2017, act publicat în Monitorul Oficial nr. 644/ 07.08.2017, cu dată de intrare în vigoare 07.08.2017. Sunt mai multe modificări, dar cele mai importante sunt cele referitoare la munca la „negru” sau cea la „gri”. Prin schimbările efectutae se va da o împuternicire inscpectorilor de muncă pentru efectuarea controalelor şi prezentarea concluziilor, cu măsurile de rigoare spre adoptare.
Luînd în considerare prevederile Programului de Guvernare 2017 – 2020, Măsura nr.1 – Stimularea creării de noi locuri de muncă din capitolul „Politici publice – în domeniul muncii şi justiţiei sociale ”, de combatere a muncii fără forme legale , care să răspundă unor cerinţe ridicate privind îndeplinirea la un nivel calitativ a actului de control, creşterea eficienţei verificărilor, precum şi a unor noi atribuţii reglementate de legi speciale, aflate şi acestea într-o dinamică, s-au pus la punct noile reglementări. „Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută, cu care se confruntă societatea, cu consecinţe negative atât asupra lucrătorilor, cât şi asupra bugetului de stat, care se manifestă în diferite forme, atât prin nedeclararea către autorităţi a întregii activităţi a salariatului, cât şi prin declararea parţială a activităţii acestuia . Legislaţia românească nu prevede o definiţie a muncii nedeclarate … iar, în context … se impune adaptarea legislaţiei naţionale la noile provocări cu care se confruntă autorităţile în demersul de prevenire şi combatere a acestui fenomen …” se arată în motivarea modificării legislaţiei din domeniu.
Schimbarea era necesară
Era nevoie de o schimbare în ceea ce ţine munca nedeclarată, deoarece nu era reglementată clar , mai ales în ceea ce ţine de verificarea şi controlul faptelor sancţionabile. Inspectoratele Teritoriale de Muncă au efectuat foarte multe acţiuni de verificare şi control, aplicând şi sancţiunile de rigoare, multe dintre ele de natură penală. Din analiza modului de soluţionare a dosarelor penale, în cvasitotalitatea cazurilor, s-a constatat , de către instituţiile de drept, punerea rezoluţiei de „neîncepere a urmăririi penale”, binecunosctul NUP. „Impactul stabilirii ca infracţiune a faptei de a priva la muncă mai mult de cinci persoane, fără contract individual de muncă, nu a fost cel aşteptat şi a generat o privare a reglementării şi o discriminare între angajatori” se mai arată în prezentarea modificării legislaţiei. Astfel, „pentru eficientizarea activităţii de control pentru combaterea muncii nedeclarate, precum şi pentru definirea mai clară a regimului sancţionator al muncii nedeclarate în Codul Muncii, în sensul eliminării limitei a cinci persoane stabilite în prezent de Codul Muncii pentru încadrarea faptei drept contravenţie, se impune cu necesitate ca reglemăntările să fie realizate în regim de urgenţă”, se mai arată în O.U.G. nr.453 din august a.c., în conformitate cu Constituţia României, art. nr. 115, alin 4. „Sunt acţiuni în avantajul salariatului, iar modificările oferă inspectorilor de muncă cadrul legal pentru a căuta eficientizarea combaterii muncii nedeclarate”, a precizat Cătălin Mohora, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj.
