Românii din diaspora vor beneficia de mai multe secţii de votare, Executivul reglementând modalităţile de înfiinţare a acestora printr-un proiect de OUG, în condiţiile în care numărul celor care s-au înscris în Registrul Electoral cu opţiunea “vot prin corespondenţă” este extrem de mic.
Guvernul a definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare, în contextul în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că puţin peste 6.000 de români din afara graniţelor s-au înregistrat în Registrul Electoral, iar, dintre aceştia doar 4.789 au precizat că vor să voteze prin corespondenţă. Legea care introduce posibilitatea votului prin corespondenţă, aşa cum a fost aprobată de Parlament, conţine proceduri mai complicate de înscriere în Registru şi limitează posibilităţile guvernului de a crea noi secţii de votare.
Soluţia pentru a evita repetarea situaţiei de la alegerile prezidenţiale din 2014, când românii au stat la cozi interminabile sau au fost trimişi la secţii aflate la distanţe mari de localitatea lor, este suplimentarea acestora. Astfel, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX, guvernul poate dispune crearea unui număr mai mare de secţii, faţă de cele organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institutele culturale din străinătate.
Concret, la articolul 23 este introdus un amendament care precizează că Ministerul Afacerilor Externe propune Autorităţii Electorale Permanente înfiinţarea de secţii suplimentare, în afara secţiilor de votare de pe lângă misiuni diplomatice, în termen de 15 zile de la anunţarea datei alegerilor. Secţiile vor fi organizate cu acordul ţării respective.
În plus, Guvernul menţine posibilitatea de a înfiinţa noi secţii de votare, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, dacă cel puţin 100 de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în acele localităţi au solicitat acest lucru prin înscrierea în Registrul electoral.
“Lipsa de acţiune din partea guvernului ar perpetua o situaţie de fapt care ar conduce la îngrădiri grave şi nejustificate ale dreptului constituţional de a alege, ceea ce ar fi complet inacceptabil. Amendamentele aduse art. 23 alin. (2) clarifică faptul că (…) pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare”, argumentează guvernul.
Procedura de înregistrare în Registrul electoral este simplificată, astfel încât românii din diaspora pot trimite cererile şi copiile după documentele necesare înscrierii şi prin e-mail. Mai mult, sunt abrogate prevederile care împiedică votul pe liste suplimentare pentru pe românii care şi-au schimbat domiciliul sau domiciliază în ţară, dar au reşedinţa în străinătate.
Iniţiatorii mai argumentează că, aşa cum a fost adoptată de Parlament, legea ar îngădui crearea unui număr cert de secţii de votare drastic mai mic decât cel consacrat de practica organizării alegerilor în străinătate în anii trecuţi. “Ar dispărea astfel, într-o serie de ţări cu un număr semnificativ de cetăţeni români, zeci de secţii de votare, cunoscute de comunităţile locale, unde, după 2007, s-au organizat alegeri cu ocazia fiecărui scrutin, pe baza cutumei deja recunoscute. Dacă cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în localităţile unde anterior au fost organizate asemenea secţii, nu se înscriu în Registrul electoral cu opţiunea de a vota în localitatea lor (sau prin corespondenţă), ei ar trebui să se deplaseze până la secţiile de votare create pe lângă misiunile diplomatice (şi celelalte reprezentanţe ale statutului) ca să poată să-şi exercite dreptul de a alege. Chiar şi în situaţia în care s-ar înfiinţa, la solicitarea a cel puţin 100 de alegători, o secţie de votare în acea localitate, alegătorul care nu figurează în Registrul electoral nu poate vota în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, neputând să fie înscris în listele suplimentare”, se mai arată în documentul Guvernului. Proiectul urmează să intre în dezbatere publică şi va fi aprobat de Guvern la începutul lunii septembrie, odată cu revenirea parlamentarilor din vacanţă.
În jur de 500 de români din diaspora s-au înscris, în ultima perioadă, în Registrul electoral cu opţiunea pentru vot prin corespondenţă, numărul total ajungând la 4.789 faţă de 4.286 câţi figurau în evidenţa Autorităţii Electorale Permanente în urmă cu o săptămână. Potrivit AEP, un număr de 6.081 de români s-au înscris în Registrul Electoral, din care 4.789 au menţionat opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 1.292 au optat pentru votul în secţiile de votare.
Cei mai mulţi cetăţeni români care vor să voteze prin corespondenţă sunt în Spania – 2.283. În Italia sunt 987 de români care vor să voteze prin corespondenţă, În Germania 223, iar în Franţa 206. La sfârşitul lunii iulie, premierul Dacian Cioloş anunţa că îşi propune ca ordonanţa de urgenţă privind votul în diaspora să fie pusă în consultare publică până la sfârşitul lunii august, aceasta urmând să corecteze deficienţele legii actuale care pot duce la restricţii mai mari decât în anii trecuţi.
