Irigaţiile, o neputinţă greu de digerat

Preţul la energia electrică folosită în irigaţii este sub cel practicat la abonaţii casnici. Prima umplere a canalelor cu apă se face gratuit de A.N.I.F. Organizaţiilor udătorilor de apă ar fi cele mai potrivite pentru a mări suprafaţa agricolă irigată, spun specialiştii. Totuşi, judeţul Dolj nu reuşeşte să treacă pragul de 10% terenuri irigate.

  La capitolul suprafeţe irigate, anul agricol se apropie de sfârşit şi autorităţile competente în acest segment de activitate pot, în lumina cifrelor seci, să contureze realităţile cu care judeţul Dolj se confruntă de la an la an. Potrivit ultimei situaţii a suprafeţelor pe care s-au aplicat udări la data de 17.08.2015 publicate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, pe filiala judeţeană Dunăre-Jiu s-au aplicat udări pe 35.011 ha. Majoritatea suprafeţei, 34.711 ha, este irigată în cadrul organizaţiilor udătorilor de apă. Volumul de apă livrat a fost până la data de 17.08.2015 de 16.255 mii mc, cu o normă de irigaţie realizată de 2.213 mc/ha.

Dacă privim peste cele 16 filiale judeţene care fac obiectul ultimei statistici a A.N.I.F., constatăm că Doljul este pe locul 4 în clasament la total suprafaţă irigată şi volumul de apă livrată. Dacă schimbăm modelul de referinţă rămânem cu gustul amar al realităţii. Doljul are o suprafaţă agricolă de 585.135 ha, dintre care arabil sunt 488.556 ha şi cultivate 434.397 ha, potrivit ultimului recensământ din 2013. Dacă raportam această ultimă suprafaţă la cea irigată în prezent, de circa 35.000 ha, constatăm că doar 7% din totalul suprafeţei agricole doljene este irigată.

Comasarea terenurilor, soluţia unor irigaţii ieftine

  Specialiştii locali în domeniul îmbunătăţirilor funciare spun că o primă soluţie pentru a creşte numărul suprafeţelor irigate este comasarea terenurilor agricole şi constituirea de noi organizaţii ale udătorilor de apă. “Irigăm în baza contractelor făcute cu aceste organizaţii de profil. În sud, amenajarea Nedeia-Măceşu, Bârca-Valea Stanciului-Horezu Poienari, Nedeia-Ghidici sunt cele mai importante bazine de irigaţii ale Doljului. Partea de umplere iniţială a canalelor a făcut-o A.N.I.F”, ne-a precizat Dumitru Ghinea, directorul filialei teritoriale Dunăre-Jiu a A.N.I.F.

Cea mai mare parte a terenurilor irigate în prezent este în beneficial Federaţiei Nedeia-Măceşu, cu aproximativ 36.000 ha. Urmează Federaţia Calafat-Băileşti cu 17.500 ha. Speranţe sunt ca suprafaţa totală irigată să ajungă la 55.000 de hectare. Conducerea judeţeană a A.N.I.F. admite că soluţia pentru a creşte zona irigată este formarea a cât mai multor organizaţii ale udătorilor de apă. Drept consecinţă ar fi negocierea contractelor de irigaţii pentru suprafeţe mult mai mari, o productivitate ridicată a culturilor şi posibilitatea accesării fondurilor europene. “În Nedeia-Măceşu se mai fac încă 4 organizaţii ale udătorilor. Lucrăm în prezent la documentaţia tehnică. Asta înseamnă că se înţelege că, prin forme asociative se poate obţine un real câştig în agricultură”, ne-a menţionat Dumitru Ghinea.

Energia electrică, de pe Bursă

  Mult discutata problemă a tarifului la energia electrică cumpărată şi utilizată de A.N.I.F. în sectorul irigaţii generează discuţii tot mai aprinse. Pe de o parte, potenţiali fermieri se plâng de preţul prea mare al unui metru cub de apă folosit la irigat, pe de altă parte A.N.I.F. depune diligenţele necesare de a obţine un preţ foarte bun la energia electrică.

Potrivit specialiştilor, această instituţie cumpără de pe Bursă energie electrică la preţul de 154 lei/Megawatt. Dacă ne uităm pe o factură de consum casnic emisă de CEZ Oltenia vedem că se practică un tarif de 0,23 lei/kw. La un calcul simplu ajungem la 230 lei/Megawatt. Constatăm că din partea A.N.I.F. eforturi se fac la capitolul cost de achiziţie energie electrică.

Evident că, lipsit de orice alt sprijin din partea statului român, fermierul autohton nu poate concura cu rivalii puternici din comerţul agricol extern. Discuţiile despre o eventuală subvenţionare a preţului la energia electrică au demarat de ceva luni în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar aparatul birocratic nu se dezminte nici aici, deşi timpul lucrează nemilos cu temerarii din agricultură.

Un viitor plin de visare

Gulerele albe din M.A.D.R. flutură pe la mai toate întâlnirile cu asociaţiile profesionale agricole că banii pentru investiţii sunt aşa de aproape de fermieri că parcă doar lipsa acestora de bună-voinţă este cea care le cauzează. Este drept, fondurile europene prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sunt consistente şi numai în sistemul de irigaţii sunt alocate în acest an 218 mil. euro şi pentru întreg intervalul 435,2 mil. euro. Cu o agricultură fărămiţată de zeci de ani, cu atribuirea în acte oficiale a calităţii de “fermier” trogloditului de ţăran român, căruia abia îi ajung banii să-şi încarce butelia lunar şi să-şi ţină în limita supravieţuirii orânduiala din bătătură, este aproape fantasmagoric să-i mai creadă cineva pe cei care fac promisiuni şi care lasă loc de învinovăţiri ulterioare pe capul “partenerilor sociali”. Ar fi nevoie de aproximativ 1 miliard de euro pentru refacerea sistemului de irigaţii în România şi de un interval cel puţin 7-8 ani de activitate intensă în acest sector, precizează specialiştii A.N.I.F.

Irigaţii cu apă din adâncime

Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova este o altă structură publică ce are competenţe în sectorul de irigaţii. În prezent, un total de 16 societăţi cu profil agricol au încheiate contracte cu instituţia şi beneficiază de apă din adâncime. Până în iulie 2015 a fost folosită o cantitate de 569,47 mii mc de apă, adică o treime din cât se irigă prin A.N.I.F. secţia judeţeană. Pe întreaga perioadă a anului trecut s-au utilizat 690,92 mii mc. În condiţiile actuale, în care debitul Dunării este de 2.300 mc/s, una dintre cele mai scăzute cote din ultimii 30 de ani, speranţe nu ne mai punem decât în decizii coerente şi implicarea specialiştilor. Unii se îndoiesc că-i mai avem sau că sunt lăsaţi să-şi facă treabă.