Chiar dacă a avut ceva emoţii Ursula von der Leyen a ştiut „să lucreze” pentru obţinerea unui al doilea mandat în funcţia de preşedintă a Comisiei Europene. Dacă în 2019, când era în acelaşi rol, a primit doar 9 voturi în plus, acum a putut să respire fiind aleasă cu un procentaj onorabil: avea nevoie de 360 de voturi, nu 361 şi a obţinut 401 voturi. Deci 40 în plus. La o prezenţă de 707 eurodeputaţi. Împotriva ei au votat 284 de eurodeputaţi, 15 s-au abţinut şi 7 buletine au fost nule. Se spune că a contat decisiv votul verzilor. „Fraţii Italiei” ai lui Giorgia Meloni au votat împotrivă. Chiar dacă rămâne suspectă de conflict de interese în achiziţionarea de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid-19, această mamă a 7 copii, poliglotă, pro-americană a reuşit să stingă toate incendiile. A obţinut o adevărată victorie politică, dar din păcate riscă să crească neîncrederea multor europeni în instituţiile comunitare, aparent zguduite de ascensiunea partidelor naţional-populiste. Ursula von der Leyen s-a angajat să stimuleze masiv investiţiile în industria de apărare, creând un post de comisar pe acest domeniu. „Avem nevoie de o Europă puternică într-o perioadă de mare anxietate şi incertitudine”. De la etajul 13 al impozantului sediu al Comisiei Europene unde îşi are biroul de lucru Ursula von der Leyen se bazează pe un cerc restrâns de colaboratori, un mod de funcţionare mai puţin colegial care i-au adus critici pentru opacitate şi tensiuni puternice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
