Înainte vreme, ţăranul român avea un cult pentru sărbătoare sau pentru orice semn din natură. Fiecare eveniment din viaţa satului era respectat cu sfinţenie pentru a avea spor în casă, a fi ferit de ghinion şi pentru a avea recolte bogate. An de an, astfel de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii din fascinanta lumea a satului românesc sunt aduse de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj în mijlocul oraşului, stârnind bucuria celor de-o vârstă şi curiozitatea celor mai tineri.
„Din păcate, la nivelul comunităţilor locale din Dolj nu se mai păstrează multe din obiceiurile şi tradiţiile ocazionate de muncile specifice sezonului estival sau sărbătorilor de vară”, spune managerul instituţiei, Amelia Etegan, invitându-i pe craioveni să le (re)descopere într-o nouă ediţie, a VII-a, a Festivalului de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii”. Evenimentul va avea loc mâine, 20 iulie 2018 – chiar în ziua în care îl prăznuim pe Sf. Ilie –, începând cu ora 19.00, fiind organizat împreună cu Consiliul Judeţean Dolj şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova. Pe scena amplasată în Piaţa „Fraţii Buzeşti” (Centrul Vechi) vor urca ansambluri şi solişti din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Teleorman, dar şi din Bulgaria, care vor prezenta obiceiuri întâlnite vara în viaţa satului: Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Paparudele, Tatăl Soarelui şi Muma Ploii, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, coliva, colacul şi prima pâine din noua recoltă de grâu.
Vor participa soliştii Mădălina Stoica, Marius Gheorghe, Valentina Simion, Alexandru Lilea, Liviu Olteanu şi Taraful din Greceşti (Dolj), ansamblurile folclorice „Liliacul” din Baia de Aramă (Mehedinţi), „Roua” din Cloşani – Padeş (Gorj), Ansamblul Şcolii Gimnaziale Izvoarele din Teleorman, „Doina Mischiului” din Mischii (Dolj), „Hora Desnăţuiului” al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din comuna Bârca (Dolj), „Trandafirul” al Casei de Cultură din oraşul Dăbuleni (Dolj), „Oltenaşii” din Scăeşti (Dolj), „Dor călător” din Craiova. Li se va alătura Asociaţia Vlahilor din Bulgaria, cu obiceiuri specifice acestui anotimp.
Interviu cu Amelia Etegan, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
– În copilărie, vara, când era secetă, bunicii ne învăţau cum să invocăm paparudele şi noi, copiii, cântam: „Paparudă-rudă / Vino de ne udă…”. Şi ploaia veneam mai devreme sau mai târziu, că acesta era mersul firesc al naturii… Câte asemenea datini şi obiceiuri ale verii se mai păstrează astăzi în satele Doljului?
– Din păcate, la nivelul comunităţilor locale din Dolj nu se mai păstrează multe din obiceiurile şi tradiţiile ocazionate de muncile specifice sezonului estival sau sărbătorilor de vară, dar, din fericire, mai avem foşti actanţi, martori sau implicaţi odinioară în astfel de evenimente. Mai mult, ele au fost consemnate în scrieri, lucrări de specialitate, monografii săteşti şi constituie pentru ansamblurile folclorice de astăzi şi pentru coordonatorii lor adevărate scenarii cărora se pot substitui programele şi proiectele artistice. Un alt atu este acela că există zone ale ţării care şi-au păstrat mai bine zestrea etnofolclorică şi unde astfel de manifestări găsim şi pe uliţele comunelor şi nu doar în reprezentări scenice ocazionate de proiecte aşa cum este „Tradiţiile verii”.
– De câţiva ani, CJCPCT Dolj aduce în mijlocul oraşului această fascinantă lume, cu superstiţii şi credinţe de la care oamenii simpli nu se abăteau niciodată. Cum sunt percepute ele astăzi, aici, de omul urban? Ca un spectacol şi atât?
– Cred că în spatele spectatorului sau celui implicat în astfel de proiecte există credinţe şi ritualuri manifestate şi în viaţa personală. Afirm acest lucru pentru că nu poţi pune atât de bine în scenă astfel de fragmente de viaţă tradiţională fără să crezi, fără o educaţie adecvată, fără un anumit gen de supunere religioasă – laică sau ecleziastică. Pentru craioveni cred că proiectul este unul care în primă fază a stârnit curiozitatea, pentru ca mai apoi aceştia să-şi manifeste interesul pentru evoluţia şi prezentarea diversificată a obiceiurilor. Şi, da, probabil spectacolul contează, dar cred, glumind pe seama celor expuse, că sunt foarte mulţi oameni care apreciază drept „periculoasă” intervenţia paparudelor într-un sezon ploios.
– Festivalul „Tradiţiile verii” va avea loc, anul acesta, chiar de Sf. Ilie, când nimănui nu-i e îngăduit să lucreze, din pricina pietrei şi focului iscat de trăsnet! Pe 6 august, de Pobrejenie, care în calendarul popular înseamnă hotarul dintre vară şi toamnă, femeile e bine să adune şi să usuce plante şi fructe de leac, iar oamenii să amâne călătoriile pentru că e pericol de rătăcire! Să nu uităm apoi să ţinem Postul Adormirii Maicii Domnului, iar pe 15 august, de Sfânta Maria, să dăm de pomană în numele morţilor. Ce spuneţi de tot acest „îndrumar popular”, atât de contrastant cu lumea globalizării, vitezei şi tehnologiei? 
– Ei bine, cred că voi spune lucrurilor pe nume. Sunt persoane care nu aplică, nu se conformează acestor credinţe, însă cei mai mulţi o fac şi nu neapărat din superstiţia că se va întâmpla ceva care nu va fi pe placul lor, ci din dorinţa de a da continuitate unor elemente de educaţie din familie, unor „reguli” de „conduită” românească. Cel mai probabil aceştia simt că astfel ideea de păstrare a spiritului românesc este mult mai pregnantă, mai serioasă şi că se individualizează. Consider că aceasta este, de fapt, o modalitate de a protesta faţă de globalizare şi de a ne păstra „deosebiţi”.
Aceasta este şi ideea de bază a „Tradiţiilor verii”, un festival care s-a născut din dorinţa de a aduce lumea satului românesc în urbanul care este supus cel mai mult presiunilor globalizării. Şi, da, proiectul a prins foarte bine, iar noi am căpătat în acest mod o mărturie istorică şi o reprezentare scenic valoroasă, dar şi dorinţa de a conserva fenomenul cultural pe termen lung şi ca modalitate de a ne opune oricăror tendinţe de poluare.
Felicitări, pentru articol, felicitări, pentru proiect!
Comments are closed.