Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Grigorie Teologul”, la 70 de ani de existenţă

3
944

Seminarul  Teologic Ortodox „ Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova îşi aniversează, în aceste zile , 70 de ani de la înfiinţare, iar, în vederea acestui eveniment, conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar ne-a acordat un interviu, prin care a prezentat atât trecutul, cât şi prezentul şi viitorul.

De la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, din aprilie 1885, învăţământul bisericesc din Oltenia a cunoscut noi stadii de organizare şi funcţionare, aflându-se într-un permanent progres, atât în ceea ce priveşte seminariile, cât şi şcolile de cântăreţi bisericeşti. Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova este la 70 de ani de la înfiinţare, iar, la ceas aniversar, cel mai bine poate explica prof.dr. diac.  Ionuţ Adrian Pătularu,  director al instituţiei de învăţământ , într-un scurt interviu.

Redactor : Ce ne puteţi spune despre istoricul acestei şcoli de prestigiu a învăţământului vocaţional teologic românesc?

Ionuţ Adrian Pătularu: Încă din anul 1832, Regulamentul Organic prevedea înfiinţarea unui Seminar Teologic la Craiova, atât de necesar pentru viaţa cultural-spirituală a românilor din Ţara Românească. De asemenea, pe 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxă Română a primir recunoaşterea autocefaliei, punând accentul pe învăţământul vocaţional-teologic, ca păstrător al identităţii noastre ortodoxe şi naţionale. Seminarul Teologic craiovean era, de fapt, o continuare a tradiţiei Şcolii româneşti, ce s-a organizat în jurul mânăstirilor şi bisericilor, unde dascălii proveneau din rândul călugărilor şi cîntăreţilor de strană, care transmiteau lumina învăţăturii de carte, vocaţia slujirii preoţeşti şi identitatea naţională exprimată prin ortodoxie, ca „tezaur al sacralităţii”, cum a spus Mircea Eliade.

R: Care a fost cursul acestei instituţii, de-a lungul vremii?

I.A.P. : Aceasta a funcţionat cu anumite perioade de sincopă, în funcţie de un anumit context istoric, administrativ şi cultural. După Primul Război Mondial, instituţia a fost ridicată la rangul de „Seminar Teologic Superior” sau „Seminar de Vocaţie”.

R:  Ce ne puteţi spune despre cele două mari obiective majore pentru identitatea naţională: Castrul Roman „Pelendava” şi Mânăstirea „Sf. Nicolae” Coşuna – Bucovăţul Vechi, aflată în curtea Seminarului?

I.A.P.:  Toponimul „Pelendava”, este un cuvânt compus, cu prima derivată din cel indoeuropean prezumtiv – „peled” (umed – a curge, termen legat de Lunca Jiului). A doua componentă este termenul dacic „dava” – aşezare. La începutul secolului al II-lea, romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din  pământ, în timpul lui Marcus Ulpius Nerva Traianus (98 – 117), întărit cu piatră şi cărămidă în perioada lui Publius Aelius Traianus Hadrianus (117 – 138). În ceea ce priveşte Mânăstirea Coşuna aceasta este una dintre cele mai vechi construcţii atestate documentar în Oltenia şi Ţara Românească. Data construirii este indicată diferit, conform mai multor izvoare istorice, cea mai veche mărturie atestând zidirea în anul 1483, informaţie regăsită şi la Nicolae Iorga, şi la Bogdan Petriceicu Haşdeu. Prima denumirea cu care Mânăstirea este atestată este „Coşuna”, remarcată în actul emis de Mitropolitul Efitimie al Ţării Româneşti (ianuarie 1574). Şi în actul emis, în februarie 1593, de către Mihai Viteazul, se regăseşte denumirea. Cuvântul „coşuna”, cel care dă numele Mânăstirii, este de origine slavonă şi înseamnă „păşune” sau „fâneaţă”. În perioada 1572 – 1573, întâlnim în arhive, drept ctitori, pe Pîrvu – Ban al Craiovei, soţia sa, Dobra, şi pe fiul lor, Stepan, cu toţii depuşi în cripta Mânăstirii, în partea dreaptă a pronausului. 

R: Ce s-a întîmplat cu Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” în perioada comunistă? Dar în cea post-decembristă?

I.A.P : În perioada comunistă, Seminarul a avut puterea să renască în anul 1948, iar prima generaţie de seminarişti, regăsită în arhivele noastre, a absolvit în 1957. Chiar dacă era o perioadă atesistă, îndreptată împotriva Bisericii, iată că Seminariile Teologice şi-au urmat cursul. În perioada postdecembristă, Seminariile şi-au cîştigat un nou statut, odată cu emiterea Ordinului Ministerului Învăţământului, nr. 5919/23.05.1991, cînd Seminariile confesionale au devenit licee vocaţionale, cel din Craiova reuşind să se impună între cele teologice din A

R: Ce mari profesori şi dascăli au rămas în memoria acestei instituţii şi cum s-a conturat activitatea acestora în inimile elevilor?

I.A.P: Seminarul a avut tot timpul binecuvântarea să aibă în Corpul profesoral oameni care au devenit modele şi care au şlefuit caracterele a mii de elevi seminarişti. Amintim, printre alţii, pe pr. Vintilă Belcineanu, pr. Veniamin Micle, pr. Mihail Dincă, pr. Dionisie Stamatoiu, pr. Constantin Negoescu, pr. Vasile Prescure , pr. Ştefan Reşceanu, pr. Alexandru Isvoranu, pr.Ion Drăguşin, pr. Pauliean Bălaşa, pr. Tudorică Mihalache, pr. Petre Semen, pr. Damian Ungureanu, pr. Alexandru Greere, pr. Ion Nicolae, prof. Constanţa Banghea, prof. Rodica Iovan, prof. Marian Niţă, prof. dr. Laurenţiu Bălă, etc. Demn de remarcat este şi faptul că şapte dintre ierahii Bisericii Ortodoxe Române au absolvit Seminarul Teologic de la Craiova, printre aceştia fiind şi IPS Dr. Acad. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, care se preocupă şi veghează necontenit asupra bunului mers al instituţiei noastre.

„Ne dorim menţinerea în elita învăţământului românesc”

R: În prima sesiune a Examenului de Bacalaureat 2018, Seminarul  a reuşit un rezultat remarcabil. Cum s-a ajuns la acest procentaj de promovabilitate de 100%?

I.A.P.  Trebuie să menţionăm faptul că am avut în vedere o anumită strategie, încă de la începutul anului şcolar 2017/2018, când ne-am propus să fortificăm toate palierele, atât zona profesorală, cât şi pe cea a elevilor, monitorizând fiecare elev, pe parcursul întregului an şcolar, printr-un program de pregătire în afara orelor de curs.

R: Ce vă propuneți pentru Seminar?

I.A.P : Ne dorim menţinerea în elita învăţământului preuniversitar românesc, urmând acelaţi tip de tradiţie şi mentalitate, prin redescoperirea valorilor ortodoxiei şi a celor naţionale.

R: Mai este atractiv acest profil vocaţional-teologic pentru tinerii din ziua de azi?

I.A.P. :  Considerăm că acest profil nu trebuie să  dispară din învăţământul românesc, pentru că, atunci, am fi mult mai săraci.

 

3 COMENTARII

  1. 70 de ani de tradiție și cultura. Un Liceu unde au învățat numeroase persoane ce au devenit mai apoi mari personalități ai societății noastre și nu numai. O școală unde se șlefuiesc caractere și se înnobilează sufletele. Mult succes în continuare Pr. Director!

  2. 70 de ani de tradiție și cultura. Un Liceu unde au învățat numeroase persoane ce au devenit mai apoi mari personalități ai societății noastre și nu numai. O școală unde se șlefuiesc caractere și se înnobilează sufletele. Mult succes în continuare Pr. Director!

Comments are closed.