181 de cadavre au fost recuperate, până ieri după-amiază, de la locul tragediei aviatice din estul Ucrainei, unde un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines, cu 298 de oameni la bord (283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului), s-a prăbuşit la Torez, lângă Şakhtersk, la 40-50 de kilometri de graniţa cu Rusia. Nu există nici un supravieţuitor. Aşa cum a anunţat Ministerul Român de Externe (MAE), printre victime se află şi un român cu dublă cetăţenie, româno-canadiană, student la Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca. Statele Unite susţin că deţin informaţii certe că aparatul, care plecase din Amsterdam spre Kuala Lumpur, a fost lovit în aer de o rachetă lansată dintr-un sistem Buk. Rămâne de stabilit doar locul de unde a fost trasă. Datele adunate de serviciile secrete americane confirmă informaţiile prezentate de oficialii de la Kiev, care au afirmat încă de la început că atacatorii au folosit o baterie sol-aer de tip BUK, ale cărei rachete pot ajunge până la o altitudine de 22.000 de metri. Iar avionul zbura la 10.000 de metri. Martorii aflaţi la faţa locului declară că au auzit o explozie, după care fragmente din avion au căzut pe o rază de 15 kilometri.
Insurgenții proruși, care controlează zona din estul Ucrainei unde s-a prăbușit joi avionul Boeing 777, nu permit accesul investigatorilor autorității aeronautice ucrainene la locul catastrofei, a declarat ieri premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, citat de AFP. Reprezentanți ai separatiștilor au promis, la câteva ore de la prăbușirea avionului, că vor da voie investigatorilor internaționali să efectueze cercetări la fața locului, dar ieri dimineață nici un expert străin nu era prezent acolo, după cum au constatat ziariștii agenției France Presse. Conform surselor acestei agenții, una dintre cele două cutii negre ale aparatului ar fi fost deja găsită de separatiști, dar aceștia au declarat că vor preda înregistrările autorităților de la Moscova. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat însă că Rusia nu intenționează să preia aceste cutii negre, pentru a nu încălca normele de drept internațional. În acest timp, președintele în exercițiu al OSCE, ministrul elvețian de Externe, Didier Burkhalter, a declarat că organizația negociază în prezent cu separatiștii crearea unui „coridor umanitar”, care să permită experților internaționali să efectueze investigații în perimetrul prăbușirii avionului. El a mai precizat că în aceste discuții se abordează și posibilitatea ca echipele de investigatori internaționali să recupereze cutiile negre.
Un tânăr student român la Medicină, printre victime
Potrivit unui comunicat al MAE român, printre pasageri s-a aflat şi un cetăţen român. Iniţial, în cursul dimineţii, ministerul nostru anunţase că la bordul aeronavei MH 17 nu era nici un român, însă după-amiază, ca urmare a verificărilor care au continuat, în vederea stabilirii identității tuturor pasagerilor (dimineaţa, 50 de persoane erau încă neidentificate), i-au fost furnizate noi informaţii, potrivit cărora pe lista transmisă de compania Malaysian Airlines se regăseşte şi un cetăţean care deţine dublă cetăţenie, inclusiv cetăţenie română. Familia acestuia a fost informată de autorităţile din ţara de domiciliu, iar autorităţile române au luat, de asemenea, legătura cu familia. Familia victimei a precizat că nu doreşte, sub nici o formă, să fie făcute publice nici un fel de date personale. Potrivit unor surse citate de Realitatea TV, este vorba de un tânăr, student la Universitatea de Medicină din Cluj, care era însoţit de prietena sa, de cetăţenie germană, tot studentă la Cluj. Tânărul ar fi avut dublă cetăţenie, româno-canadiană. Cei doi erau studenți în anul al II-lea, la programul de studii în limba engleză. Facultatea a arborat deja un steag negru de doliu, în semn de respect pentru cei doi tineri, iar colegii lor vor pregăti o acțiune prin care vor să aducă un omagiu acestora.
Kievul e sigur că separatiştii proruşi din est au doborât avionul
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a interceptat convorbiri telefonice ale separatiştilor din estul ţării din care reiese că aceştia ar fi doborât aeronava. „Vreau să vă comunic că unul dintre liderii insurgenţilor s-a lăudat într-o convorbire cu tutorele său rus, ofiţerul serviciilor ruse de informaţii Vasili Gheranin, că rebelii au doborât avionul malaezian”, a afirmat Poroşenko. „Apelul a fost iniţiat de către Igor Bezler, la ora locală 4.40 (4.40, ora României), la 20 de minute după producerea accidentului. Bezler l-a sunat pe un ofiţer al serviciilor de informaţii ruse, Vasili Gheranin, comunicându-i acestuia informaţii despre doborârea avionului”, a explicat, la rândul său, şeful SBU, Valentin Nalivaicenko. Bezler ar fi afirmat că avionul malaezian a fost doborât de echipa insurgenţilor „Minera”. Gheranin întreabă „unde sunt piloţii (insurgenţi)?”, iar Bezler răspunde că aceştia „s-au deplasat la locul accidentului să fotografieze avionul. Este foarte mult fum”, potrivit unei înregistrări audio publicate de SBU. „Când a avut loc accidentul?”, întreabă Gheranin. „În urmă cu treizeci de minute”, răspunde Bezler. Într-o altă discuţie telefonică, care are loc între doi insurgenţi numiţi „maior” şi „grec”, insurgenţii descriu locul accidentului. „Aici nu e absolut nimic (util). Arme nu sunt, doar lucruri ale civililor: prosoape, hârtie igienică…”, afirmă „maiorul”, adăugând că „avionul a fost doborât de oamenii lui Cernuhin, de aceşti cazaci stabiliţi în (localitatea) Cernuhino”. „Da, domnule maior”, confirmă „grecul”. Ulterior, „maiorul” relatează că a găsit cadavrul unui student indonezian „de la Universitatea Thompson”.
„Un exemplu de propagandă” din partea autorităţilor ucrainene
Insurgenţii proruşi au contestat însă autenticitatea înregistrărilor telefonice, relatează Interfax. Reprezentantul „special al Guvernului republicii” Doneţk, Serghei Kavtaridze, a declarat că „afirmaţiile potrivit cărora au fost interceptate conversaţii între cazaci, care ar fi discutat despre doborârea acestui avion, sunt un exemplu de propagandă”. El a făcut referire la părerea unor experţi, care au „menţionat că pentru a doborâ avionul la o astfel de altitudine (n.r. – 10.000 de metri) sunt necesare echipamente militare capabile să lanseze rachete sol-aer”, ceea ce insurgenţii nu deţin.
