Primele săpături: în situl de la Răcarii de Jos
În urmă cu o săptămână, Muzeul Olteniei a redeschis şantierele arheologice din Dolj, cele dintâi săpături fiind făcute în castrul roman de la Răcarii de Jos (comuna Brădeşti), al doilea ca mărime din Oltenia, după cel de la Slăveni, judeţul Olt. Odată încheiate, arheologii se vor muta, la începutul lunii august, la Cioroiu Nou (comuna Cioroiaşi), pentru a da la iveală noi probe în dosarul identificării aşezării şi fortificaţiei romane. „Ne putem aştepta la tot felul de surprize plăcute!”, atenţionează arheologul Dorel Bondoc, afirmaţie ce s-ar putea circumscrie teoriei că aici s-ar afla ruinele Malvei, fosta capitală romană a Daciei Malvensis, căutată de sute de ani.
Importante descoperiri se speră că vor fi făcute, între 27 iulie – 21 august, şi la Desa, unde în 2011 s-a găsit primul tezaur monetar de aur din Oltenia, cuprinzând 75 de monede de 24 K. De asemenea, cercetări vor avea loc, de la începutul lunii viitoare, şi la Fărcaş, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi cu cercetătorul Vlad Zirra, spre a fi confirmată ori infirmată ipoteza existenţei ţinutului lui Farcaş – prima formaţiune statală românească în această zonă.
Campania arheologică 2013 a Muzeului Olteniei este susţinută financiar de Consiliul Judeţean Dolj, care a alocat în acest sens 170.000 de lei. Sumă suficientă, spun arheologii, care şi-ar dori însă ca „mâinile de lucru” să fie mai multe. De mare ajutor în prezent le sunt localnicii, dar şi aşa rămâne un „drum lung şi anevoios” până ce siturile să devină cu adevărat monumente arheologice vizitabile, cum îşi doresc reprezentanţii muzeului şi ai administraţiei judeţene.
Din 2011 situl se află în proprietatea Primăriei Brădeşti şi în exploatarea Muzeului Olteniei
O vizită pe şantierul arheologic de la Răcarii de Jos, într-o zi caniculară precum cea de ieri, nu îţi poate stârni – pe lângă curiozitatea pentru ce se află sub malurile de pământ – decât admiraţia pentru cei care, cu migală, sub soarele toropitor al lui Cireşar, caută cu cazmaua şi cu şpaclul, dau alături găleţi de pământ ori le încarcă spre a le căra cu roaba. În ultimii doi ani, munca le este uşurată de noile tehnici, utilizate în premieră în Oltenia: scanarea geofizică tridimensională, practic o radiografiere a terenului, pentru a vedea cam ce „ascunde” acesta.
Ca şi în anii trecuţi, cercetările sunt realizate aici de Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei, căruia o mână de ajutor îi dau 19 localnici, angajaţi cu ziua. Săpături pe acest şantier au fost realizate în anii din urmă, împreună cu specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, însă din 2011 situl a trecut în proprietatea Primăriei Brădeşti şi în exploatarea exclusivă a Muzeului Olteniei.
În această vară va fi evidenţiată clădirea comandamentului, cel mai important punct din castru
Situl de la Răcarii de Jos este format dintr-un castru roman, care a funcţionat, în patru etape distincte, din epoca războaielor daco-romane (101-106 AD) până aproape la părăsirea oficială a provinciei traiane (271). Garnizoană a unei unităţi auxiliare de cavalerie maură, castrul a măsurat, în epoca dezvoltării sale maxime, 170 x 145 m între zidurile de apărare şi aproximativ 250 x 180 m între şanţurile de apărare. În jurul castrului s-a dezvoltat o aşezare cu caracter cvasi-urban, cu dimensiuni iniţial estimate între 8 şi 10 hectare (în fapt, de circa trei ori mai mare), parţial suprapusă de gară şi liniile ferate din vecinătate, de şoseaua internaţională şi de satul Răcarii de Jos.
„Garnizoana era formată din călăreţi mauri, organizată într-un Numerus Maurorum, aşadar o formaţiune auxiliară de cavalerie, care, prin dotările pe care le avea şi misiunile pe care le îndeplinea, asigura liniştea şi securitatea pe acest culoar al Olteniei. Evident că poziţia i-a fost determinată de faptul că în apropiere curge Jiul şi trebuia verificate accesul şi circulaţia pe acest râu”, a explicat arheologul Dorel Bondoc.
Până în prezent, a fost dezvelită o parte a zidului de incintă şi reconstituit turnul din colţul de nord-vest, „adică o porţiune semnificativă din sistemul defensiv”, a adăugat acesta. „Acum, adică în campania arheologică 2013, vrem să punem în evidenţă clădirea comandamentului, atât cât este posibil. Este cel mai important punct din castru, locul unde se desemnau misiunile, unde se dădeau comenzile, unde se stabileau zilele de soldă, unde se distribuiau raţiile şi gratificaţiile”, a mai precizat Dorel Bondoc. Clădirea comandamentului are latura nord-sud de 32 m, iar cea de est-vest – de 34 m.
Fondurile europene îl vor transforma cu adevărat într-un parc arheologic vizitabil
Importanţa sitului arheologic de la Răcarii de Jos este dată de vestigiile descoperite şi evidenţiată de accesibilitatea acestuia, prin situarea în imediata vecinătate a Gării CFR, a drumului judeţean 606F Răcari – Braloştiţa şi a principalei artere de circulaţie – DE 70, la numai 30 km de Craiova şi 6 km de Filiaşi. Ceea ce, afirmă pe aceeaşi voce managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, îl recomandă spre a deveni cât mai curând monument arheologic vizitabil. Al doilea în Dolj, după cel de la Cioroiu Nou.
«Vrem să dezvoltăm la Răcarii de Jos un parc arheologic vizitabil. Are toate „ingredientele”, este foarte aproape de şoseaua europeană, deci uşor accesibil. Iar în anii viitori, pe banii Consiliului Judeţean Dolj, dar în mod special pe fonduri europene – pentru că vor veni bani serioşi în acest domeniu –, vom decoperta totul aici şi vom face o reconstituire a ceea ce a fost altădată. Adică vom amenaja întreaga zonă de o manieră interactivă în care profesorii, spre exemplu, să poată veni cu grupe de copii să le arate ce a fost aici», a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Acesta a adăugat că, atunci când va fi amenajată expoziţia de bază la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, „o sală specială va fi destinată acestui castru”.
Ideea îi surâde în egală măsură şi primarului comunei Brădeşti, Ion Răcăreanu, a cărui speranţă este ca autoritatea judeţeană şi muzeul „să reuşească, printr-o procedură legală, juridică, să preia în totalitate în proprietate acest sit şi, în funcţie de fonduri, să reuşească să facă din el un punct turistic important pentru zona noastră”. Castrul roman de la Răcarii de Jos are o suprafaţă de aproximativ 3 ha, iar aşezarea romană se întinde pe 25 ha.
La Cioroiu Nou se sapă iarăşi cot la cot cu specialiştii Asociaţiei „Alexis Project”
De la începutul lunii august până la finele lui septembrie, specialiştii Muzeului Olteniei vor face săpături pe şantierul de la Cioroiu Nou, atât cât fondurile, dar şi vremea, le vor permite. Aşezarea şi fortificaţia romană de aici reprezintă unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul judeţului Dolj, primele cercetări având loc în 1938 şi fiind realizate de C. S. Nicolăescu-Plopşor şi Dumitru Tudor.
„Anul acesta o să resecţionăm sistemul defensiv în vederea verificării elementelor lui, iar pe de altă parte o să extindem suprafaţa săpată pentru a pune în evidenţă fie noi construcţii, fie continuarea celor vechi”, a precizat arheologul Dorel Bondoc. „Ne putem aştepta şi anul acesta, şi în anii care urmează, la tot felul de surprize plăcute de la Cioroiu Nou”, susţine acesta.
O implicare deosebită la Cioroiu Nou – graţie unui parteneriat încheiat cu Muzeul Olteniei pe o perioadă de 15 ani – o are Asociaţia „Alexis Project”, specializată în identificarea, salvarea, protejarea şi promovarea siturilor arheologice monumente istorice din Oltenia. Asociaţia îşi desfăşoară activitatea de 12 ani, nu numai în România, ci şi în Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Turcia.
„În Dolj există trei mari situri monumente istorice din perioada romană şi nu numai – Răcarii de Jos, Cioroiu Nou şi Desa –, unde finanţările Consiliului Judeţean, prin Muzeul Olteniei, fac să fie promovate pe harta turistică a Olteniei, într-un sens mai larg, şi a Doljului, în sens restrâns, ca importante obiective turistice. Un factor important este infrastructura. Faptul că acum foarte multe drumuri judeţene sunt reabilitate, că s-a deschis, în sfârşit, podul Calafat-Vidin, că avem aeroportul permit un flux de turişti, care vin în special din partea de vest a Europei”, spune dr. Adrian Gheorghe, preşedintele asociaţiei, care speră într-o amplă mişcare de promovare a monumentelor istorice odată cu finanţările europene din 2014.
