Bucureşti-Moscova: Simbolistica unui memorandum

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat luni seara, într-o declaraţie de presă, semnarea, la Cotroceni, a unui memorandum de colaborare între CSAT din România şi Consiliul de Securitate al Rusiei, prin Nikolai Patruşev, cu prilejul prezenţei acestuia la Bucureşti. Documentul prevede colaborarea pe mai multe paliere de interes comun: combaterea terorismului, criminalităţii transnaţionale, traficului de persoane şi droguri, spălării de bani, infracţiunilor cibernetice şi răspândirii armelor de distrugere în masă. Abordate au fost şi alte teme stringente de politică şi securitate, inclusiv situaţia din Africa de Nord, Afganistan şi Siria, preşedintele Traian Băsescu declarând că „opţiunea României este neaprovizionarea cu armament a celor două tabere aflate în război civil”, un punct de vedere pe care îl susţine cu tenacitate şi consecvenţă şi preşedintele Vladimir Putin. În acelaşi context, a opinat că Federaţia Rusă şi alte state care susţin punctul de vedere al Rusiei, pe de o parte, dar şi puterile occidentale, pe de altă parte, trebuie să stăruie pe întâlnirea delegaţilor celor două tabere la masa tratativelor (n.r. – conferinţa Geneva 2), pentru a găsi o soluţie viabilă, ce poate rezulta numai din alegeri democratice, prevăzute pentru anul viitor, cum exprima şi noul preşedinte al Iranului, Hasan Rohani, în prima sa conferinţă de presă.  Ceea ce deranjează vădit Moscova şi a fost din nou reiterat este chestiunea amplasării în România a scutului american antirachetă, preşedintele Traian Băsescu dând asigurări că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci este eminamente defensiv. După o perioadă prelungită de răceală a relaţiilor Bucureştiului cu Moscova, relaţii aflate la cel mai scăzut nivel de amplitudine, preşedintele român a concluzionat că a fost găsit un numitor comun, convenindu-se în cooperarea privind controlarea ameninţărilor îndreptate împotriva României, cât şi a Rusiei. Premisă la o atitudine pragmatică privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, lipsite de prejudecăţi şi clişee, care ar răspunde intereselor ambelor ţări şi ar impulsiona cooperarea economică. Se poate pune întrebarea dacă întâlnirile pe care Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei – funcție deținută în perioada 1998-1999, de Vladimir Putin –  le-a avut cu preşedintele Traian Băsescu, dar şi cu premierul Victor Ponta, memorandumul de colaborare pe tematica enunţată, convenit, au ca simbolistică şi o resetare a relaţiilor Bucureştiului cu Moscova. Se pare că acest lucru depinde covârşitor de intensitatea schimbului de informaţii. Şi, concomitent, abordarea unei alte retorici, mult mai flexibile, mai proaspete, care să facă posibilă intensificarea dialogului, pe o agendă eminamente pozitivă. Altminteri, o agendă încărcată. Preţul ridicat al gazelor ruseşti importate de România constituie o problemă de politică externă, „un semnal politic al Moscovei”, spunea ieri diplomatul Vasile Soare, la audierea de către Comisiile de politică externă ale Parlamentului, el primind aviz favorabil pentru postul de ambasador la Moscova. Realitatea este deocamdată cea ştiută: exportul se face prin intermediari şi dacă România plăteşte cel mai scump gaz, o face din cauza unui semnal politic al Moscovei, spunea Vasile Soare. Avem o relaţie glaciară cu Moscova de mai multă vreme, rod a destule episoade neinspirate, de-o parte şi de alta, dar şi al unei rusofobii nu uşor de dizolvat. Tentativele înţelepte de încălzire a relaţiilor menţionate mai de grabă au lipsit. Şi pe acest fond răceala Moscovei faţă de Bucureşti, ostilitatea şi chiar dispreţul cu care ne-a tratat, n-au mai lăsat loc pentru schimburi comerciale, reduse la minimum, de cele culturale să nu mai vorbim. Există în România societăţi comerciale care exportă produse în Rusia, precum SIMEX, firmă producătoare de mobilă, cu puncte de lucru la Cluj-Napoca, Şimleul Silvaniei şi Satu Mare. Dar cu o floare… Anul acesta se împlinesc zece ani de la semnarea tratatului politic de bază ruso-român şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. Cel puţin la nivel de intenţie, aşa cum a arătat şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, într-un interviu recent, acordat cotidianului „România Liberă”, dar şi prin memorandumul semnat luni după-amiază, cu simbolistica lui specială, ar exista semne de înseninare a cerului. Ceea ce este de aşteptat.