A trecut deja în uitare anul 2013, când preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a aflat, pentru ultima dată în compania celorlalţi lideri ai clubului ţărilor industrializate, compus din SUA, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Regatul Unit, Italia şi în plus UE, la summit-ul G8 găzduit de Sankt Petersburg, oraşul de origine al actualului lider de la Kremlin. Decizia de a reanexa Crimeea, în februarie şi martie 2014, în toiul „Maidan”, a basculat totul şi Vladimir Putin a devenit un paria pentru G7 şi în prezent duşmanul numărul unu. Astăzi, la Hiroşima (Japonia) liderii G7 au decis noi sancţiuni vizând „privarea Rusiei de tehnologii, echipamente industriale şi servicii”. „Astăzi noi am reafirmat angajamentul de a face front comun contra războiului de agresiune ilegal, nejustificat şi neprovocat al Rusiei contra Ucrainei” au convenit şefii de stat şi de guvern ai grupului de principalele democraţii industrializate, la care UE este asociată. G7 nu poate decât formula recomandări, nu are nicio putere executivă. Mobilizarea este însă maximă. La Hiroşima au fost invitaţi însă şi liderii unor ţări emergente, precum India, Coreea de Sud, Brazilia şi Indonezia. Şi… Africa de Sud, recent acuzată de ambasadorul SUA, la Pretoria, de a fi livrat arme Rusiei. Hiroşima 2023 găzduieşte, în premieră, un summit anti-Putin, pe motivul că fantoma armei nucleare, care a lovit oraşul la 6 august 1945, este din nou actual. Şefii de stat şi de guvern au defilat prin Hiroşima Peace Memorial Museum şi s-au recules în faţa domului Genbaku, una din puţinele clădiri nescufundate în marea tragedie. Mesajul către Vladimir Putin? Să nu utilizeze această armă folosită de SUA, pentru a forţa Japonia imperială, care îi declarase război prin atacul de la Pearl Harbor, la 7 decembrie 1941, să capituleze. Vladimir Putin a evocat escaladarea atomică în mai multe rânduri, fără nicio reticenţă. G7 contează pe determinarea Chinei, care s-a pronunţat clar contra unei posibile escaladări de o asemenea factură. Hiroşima poate fi un summit al „ştrangulării”, prin deschiderea de noi fronturi, în primul rând cel al comerţului cu diamante. Fiind primul producător mondial de pietre preţioase, a exportat în 2021, în valoare de 5 miliarde dolari, prin antepriza rusă Abrosa, societate de stat, deţinătoarea unei pătrimi din piaţa mondială, cu sediul în Yacutra, Siberia. Rusia exportă cu predilecţie, în Emiratele Arabe Unite, în India, două ţări care nu vor aplica restricţiile, şi nici nu vor afacta sectorul de diamante din Anvers (Belgia). Pentru alte măsuri coercitive, G7 are la dipoziţie încă 24 de ore. Numeroase societăţi ruseşti, se vorbeşte de cifra de 526, dar şi chineze, sunt pe lista noului pachet de sancţiuni pentru reuniunea de la Bruxelles, din 25 mai. Summit-ul demonstrează că „G7 rămâne unit în faţa ameninţării ruse şi ferm în susţinerea Ucrainei”, a declarat premierul britanic Rishi Sunak. Astăzi este aşteptat la Hiroşima şi Volodimir Zelenski care ar putea să reitereze cererea de avioane de luptă în perspectiva contraofensivei anunţate. El ar putea încerca să convingă liderii unor puteri-cheie, invitaţi la G7, precum premierul indian Narendra Modi să joace un rol activ în găsirea unei rezoluţii politice. India întreţine legături militare cu Rusia şi a refuzat să condamne invazia din Ucraina. Cum în ultimele 24 de ore tirul de rachete, potrivit Statului Major ucrainian, n-a încetat, şi va continua, este tot mai clar că o nouă linie de demarcaţie, Est-Vest, între lumea multipolară şi cea unipolară, se prefigurează. Războiul din Ucraina cu toate nenorocirile lui continuă, dar este privit cu detaşare, ca o… banalitate.
