Asociaţia Studenţilor Basarabeni şi Asociaţia Studenţilor Timoceni, ambele din Craiova, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii”, au organizat, ieri, o nouă dezbatere, cea de-a treia, din proiectul „Redescoperim istoria împreună”. Studenţii basarabeni au adus în atenţia publicului momente triste şi mărturii cutremurătoare din timpul foametei din anii 1946 şi 1947, iar tinerii din Timoc au elogiat personalitatea lui Sandu Timoc, care şi-a pus amprenta pe destinul comunităţii de români din Valea Timocului.
Ca de fiecare dată, manifestarea, căreia studenţii basarabeni şi timoceni i-au imprimat deja un suflu tineresc şi dinamic, a fost găzduită în Sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”. Preţ de o oră, atenţia participanţilor a fost captată de momente mai puţin cunoscute, trăite de românii de pe cele două maluri, ale Dunării şi Prutului.
Anişoara Stănculescu, de la Cancelaria Prefectului de Dolj, care a fost invitatul special al acestei ediţii, le-a transmis studenţilor că Prefectura Dolj este un partener de nădejde pentru toate proiectele viitoare ale acestora. „Am ţinut să fiu astăzi (n.r. – ieri) aici, la întâlnirea cu voi, pentru că simt nevoia să vă mulţumesc foarte mult pentru modul în care înţelegeţi voi să fiţi suflet viu în comunitatea craioveană. Am urmărit acţiunile asociaţiilor dumneavoastră, desfăşurate separat, împreună sau în contexte civice mai largi. Sunt un adevărat exemplu despre ceea ce înseamnă solidaritate în acţiune şi bun simţ public. Fie că au fost gesturi umanitare pentru cei aflaţi în nevoie sau sprijin pentru colegii voştri, aflaţi la studii aici, fie că au fost acţiuni de promovare prin cultură a sentimentului românesc al fiinţei, cum ar fi spus Constantin Noica, toate demersurile voastre sunt modele de bună practică pentru noi toţi cei care considerăm că bucuria de a fi om şi mândria de a fi român sunt lucruri pe care trebuie să le cultivăm zilnic, ca pe nişte flori ale unui destin ce trebuie împlinit în toată măreţia lui”, a mărturisit Anişoara Stănculescu.
„Foametea din anii 1946-1947 ne-a marcat foarte dur istoria”
Subiectul ales de studenţii basarabeni a fost foametea din perioada 1946-1947, care a marcat într-un mod tragic existenţa românilor de dincolo de Prut. Organizatorii au prezentat chiar şi un filmuleţ cu relatări ale oamenilor, bătrâni acum, care au trăit în timpurile acelea. Mărturiile lor sunt cutremurătoare, una dintre persoanele intervievate povestind cum o fetiţă din satul său a fost răpită şi consumată ca hrană. „Este o manifestare importantă deoarece vorbim despre istoria neamului nostru. Prin urmare, vom deschide noi perspective ale istoriei postbelice. Foametea din anii 1946-1947 ne-a marcat foarte dur istoria”, a subliniat Mihai Dimian, vicepreşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni şi student la Universitatea din Craiova.
„Nu mai trebuie să se repete aşa ceva”
Trădând o sensibilitate aparte, Constantin Mahovici, student la Facultatea de Sport, a povestit că mulţi oameni au rămas cu sechele, bunicii săi considerând şi azi pâinea ca fiind un aliment sfânt. „Cei mai grei ani de foamete se consideră anii 1946 şi 1947. Animalele erau hrănite cu paiele care acopereau casele, iar oamenii nu aveau ce să mănânce şi se băteau pe mâncare. Bunicul meu îmi povestea că ei beau sângele cailor şi vacilor. Cum fiecare ţăran, care avea animale în curte, trebuia să le păzească, fiindcă altfel dispăreau. Le furau şi le mâncau alţi oameni. Ceea ce trebuie să ţinem noi minte este că aşa ceva nu mai trebuie să se repete. De exemplu, noi, basarabenii, când ajungem la bunicii noştri, cel mai sfânt aliment de pe masă este pâinea. Bineînţeles, noi nu putem înţelege de ce este considerată «sfântă», deoarece nu am trecut prin timpul acela, dar trebuie să ţinem minte”, a mărturisit Constantin Mahovici.
Pentru că manifestarea s-a desfăşurat în oglindă, în partea a doua a evenimentului, Filip Savic, vicepreşedinte Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova şi student al Facultăţii de Medicină, a vorbit despre personalitatea lui Sandu Timoc şi modul cum acesta şi-a pus amprenta pe destinul comunităţii de români de pe Valea Timocului.
