Primarul municipiului Băilești, Costel Pistrițu: „La proiectele europene chiar am fost în prima linie!”

–       La prima vedere, orientându-ne după modul cum arată numai centrul orașului, cu străzile care nu sunt reabilitate, am putea spune că Băileștiul ar merita poate mai mult… 

–       Sunt, într-adevăr, de aproape șase primar, dar nu se pot vedea imediat aceste semne. Dar în ultimii trei-patru ani s-au văzut aceste lucruri. S-a plecat pe o prioritate, în sensul de a decongestiona anumite lucruri în educație, sănătate, infrastructură, zona publică. Bineînțeles, dacă le analizăm toate sunt prioritare, dar ne-am luat într-o ordine în care am putut să accesăm fonduri europene și să avem și co-finanțare. Am început depunând un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), am fost în această evaluare alături de municipii reședință de județ cum a fost Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu. Comparativ cu municipiul Craiova – care vrem, nu vrem, este inima Olteniei și este sora noastră mai mare aflată în polul de creștere – noi suntem centre urbane în categoria a treia. Acestea vin de la 10.000 de locuitori până la 100.000 și a trebuit să fim într-un mediu concurențial cu aceste municipii reședință de județ, care nu se pot compara cu noi. Dar, cu mult efort, la evaluarea proiectelor europene, chiar am fost în prima linie. Acest lucru ne-a și dat forța să mergem mai departe, pentru că, știți cum e, atunci când pleci la drum, dacă ai parte de succes, te încurajează. Iar dacă e un eșec, poate nu renunți, dar ești mai timid în a aborda lucrurile. Și acest PIDU ne-a dat această putere.

– Care e valoarea proiectelor pe care le-ați inclus în PIDU?

– PIDU are o valoare de 13 milioane de euro și prevede supraveghere video, infrastructură rutieră, spații verzi. Și el a venit alături de Masterplanul de apă și canalizare al Consiliului Județean Dolj. A trebuit să coroborăm graficele de execuție, pentru că unul vine din partea Programului Operațional Sectorial de Mediu, iar celălalt din partea Programelor Operaționale Regionale, deci trebuiau coroborate, ceea ce este foarte greu. Riscam să punem partea de asfalt – pentru că eu am fost gata cu un an și jumătate înainte – și după aceea trebuia să spargem strada. Noi nu am acceptat și am tras cât am putut să mișcăm lucrurile în sens benefic, să se înțeleagă că Băileștiul este o prioritate. Și de asta a și intrat în licitația de lucrări înaintea altor localități, pentru că era necesar ca aceste grafice să se coreleze între ele.

– Ce ați făcut, concret, prin intermediul acestui proiect?

– În prima fază, pe PIDU, am montat 42 de camere de supraveghere – a fost primul proiect finalizat –, apoi a urmat zona de spații verzi, cu piață civică, parc care într-un viitor foarte apropiat va primi denumirea de Grădina publică „Prințul Știrbei”, pentru că acesta a donat terenul și a dorit să facă o grădină publică. Și am rămas pe partea de parcări, trotuare, de spații verzi în zona carosabilă și infrastructura rutieră de finalizat. Au fost 27 de străzi, în jur de 20 ne apropiem să le finalizăm, urmând ca, în iunie, să le finalizăm și pe celelalte rămase. Dar aceasta este doar prima parte a PIDU. În momentul în care l-am depus, noi ne-am gândit să nu avem probleme cu absorbția fondurilor. Puteam să punem toate străzile din oraș, dar nu puteam să facem canalizare și, la momentul respectiv, riscam să pierdem sume de bani și să nu implementăm proiectele cu finanțare europeană. Și atunci aveam noi o problemă. După finalizarea proiectului cu canalizarea, vom depune a doua etapă.

– Deci abia acum veți avea canalizare în tot Băileștiul…

– Da, din punctul de vedere al canalizării, vom fi acoperiți 100%. Iar reabilitarea pe apă este foarte mică, nici 10% din sistem, ceea ce ne obligă pe noi ca, în ciclul bugetar 2014-2020, să-l reabilităm în tot orașul, dar pe zona pietonală pentru că infrastructura nu o să ne mai permită să spargem asfaltul.

– De ce nu ați intrat pe Masterplan și cu reabilitarea rețelei de apă?

– Primarul dinaintea mea nu a vrut, iar Consiliul Județean Dolj îi introdusese pe cei din comunele limitrofe dacă Băileștiul nu a vrut să intre. A trebuit să mă zbat și să fiu inclus și eu, dar pentru asta a fost necesar să aduc sistemul meu de apă și canal cu datoriile la zi. Am avut mult de pierdut oricum, pentru că se făcuseră și programările. Pe etapa a doua a Masterplanului însă încerc reabilitarea acestei conducte de apă care este foarte veche, din anii ’70.

– De unde se aduce apa la Băilești?

– Din cele 12 puțuri și este o apă extraordinar de bună, lipsită în totalitate de nitriți, nitrați. Eu am spus că nu mai doresc să extind canalizarea, pentru că nu mai am unde, acoperim tot orașul, dar vrem să reabilităm aceste conducte care sunt din azbociment, din fier, unele sunt chiar din anul 1968.

– Dar acum există alimentare cu apă?

– Există în tot orașul, numai că această conductă este veche și trebuie reabilitată.

– Care sunt proiectele la care țineți cel mai mult?

– Sunt mai multe, de fapt este o combinație între un aerodromul înierbat, la Cilieni, și o școală de planorism. Știți că Amza Pellea, la sfârșitul filmului «Nea Mărin, miliardar», când îl întreabă americanul dacă este aeroport la Băilești, el a zis: «Cum să nu, aeroportul internațional Cilieni!». Viitorul este al acelor avioane mici pentru oamenii de afaceri. Una este să vină aici fără costuri pe partea de hangar, își iau mașina și ajung în Craiova. Pe aeroporturile mari trebuie să plătească mult mai mult. Acest proiect este combinat și cu un sat de vacanță Amza Pellea, care se află la un kilometru de Băilești. Alte două proiecte sunt o școala de echitație și un hipodrom. Toate sunt legate între ele.

– Ce puteți face, totuși, pentru ca băileștenii să aibă locuri de muncă?

– Avem ca proiecte înființarea unei piețe de gros, cu prelucrare de legume și conserve. De altfel, am terminat de amenajat și primul modul al pieței noastre agro-alimentare. Am muncit foarte mult pentru piața aceasta, am avut foarte multe probleme cu ea, dar am reușit până la urmă. Vreau să fac și o tăbăcărie pentru că nu mai există în momentul de față partea aceasta a industriei ușoare. Se aruncă pieile și se poluează, iar zona aceasta este rău privită din punctul de vedere al mediului.

– Dincolo de aceste probleme, Băileștiul are, totuși, ceva unic: îl are pe Amza Pellea…

– L-am cunoscut personal pe Amza Pellea, când eram copil. Unul din verii mei primari a fost coleg de bancă cu el și de câte ori venea Amza la Băilești mă lua cu el. Pentru Amza veneau toți colegii și actorii și, de fiecare dată, el era cel care îi servea la masă. Îi întreba: «Vă dau zaibăr, ce vreți?». La puterea pe care o avea și credibilitatea sa, eu cred că nici România nu ajungea aici. Amza Pellea în 1971, cu Bocăneț, făcând un interviu după filmul «Mihai Viteazul», a zis: «Îi mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat șansa să joc acest rol, pentru că altfel nu înțelegeam ce înseamnă să fii patriot». Oriunde mergea își promova localitatea și noi trebuie să facem la fel acum, avem această datorie de onoare.

Interviu realizat de RADU ILICEANU și LAURA MOȚÎRLICHE