Peste 60 de lucrări cartografice de excepţie, majoritatea de la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, documente din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea, cu pecetea Ţării Româneşti, din timpul domnitorilor Matei Basarab, Gheorghe Duca sau Gavrilă Movilă, tezaure monetare şi inele sigilare din Colecţia Tezaur a Muzeului Olteniei sunt expuse, zilele acestea, în oraşul nostru. Deschisă în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Secţiei de Istorie Arheologie a muzeului craiovean (clădirea nouă, din strada „Madona Dudu” nr. 14), expoziţia este cu atât mai valoroasă cu cât cuprinde şi piese unicat.
Vernisajul a avut loc ieri, în prezenţa directorului Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Florentin Mocanu, şi a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Dolj. Evenimentul a fost dedicat Zilei Internaţionale a Muzeelor, celebrată, încă din 1977, de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), al cărui membru este şi Muzeul Olteniei. Peste 30.000 de muzee din mai mult de o sută de ţări din întreaga lume marchează în prezent această sărbătoare, în încercarea de a atrage atenţia publicului asupra menirii pe care o au.
Expoziţia „Patrimoniul cultural naţional în context european: Vechile hărţi ale Valahiei” poate fi vizitată zilnic (mai puţin lunea), între orele 9.00 şi 17.00, până la începutul lui august.
Ion Prioteasa, către muzeografii craioveni: „Sunteţi oamenii noştri de suflet!
«Am dorit să punctăm această zi extraordinar de importantă pentru noi toţi cei care trudim în lumea muzeelor printr-o manifestare deosebită, de ţinută – o expoziţie de hărţi şi de patrimoniu medieval, puţin mai tehnică, dar, cu toate acestea, cu un parfum deosebit. Este o colaborare propusă de Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, pe care am acceptat-o cu mare plăcere. Şi asta pentru că este o expoziţie care rar călătoreşte şi pe care altfel ai ocazia să o vezi numai la Bucureşti, acolo unde se află şi singurul muzeu de acest tip din Europa», a menţionat, ieri, la vernisaj, directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor.
Şi-a declarat, din nou, aprecierea pentru Muzeul Olteniei şi a felicitat colectivul acestuia de Ziua Internaţională a Muzeelor Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. „Pentru mine, muzeul este o oază într-un deşert al oraşului, iar munca dumneavoastră migăloasă, de cele mai multe ori, de a pune în operă lucruri pe lângă care de multe ori trecem nepăsători, este de apreciat. De aceea Consiliul Judeţean Dolj este mereu gata să vă dea o mână de ajutor şi să investească în muzeu. Sunteţi oamenii noştri de suflet!”, a spus acesta, alăturând toate felicitările pentru colaborarea instituţiei cu muzee importante din România şi nu numai. Şi Daniela Tarniţă, preşedinte al Comisiei pentru Cultură a Consiliului Judeţean Dolj, a avut cuvinte de apreciere pentru muzeografii craioveni, cărora le-a spus că sunt „nişte profesionişti desăvârşiţi” şi le-a urat „multe succese”.
Documente cu pecetea Ţării Româneşti, tezaure monetare şi inele sigilare
Proiectul itinerării expoziţiilor cuprinzând o parte din patrimoniul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti în centre mari ale României, spre a fi cunoscut de public, a fost creionat de fostul director general al acestei instituţii, Octavian Ion Penda, din păcate decedat în urmă cu o lună. Proiectul a debutat la Iaşi, anul trecut, cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Unirii, a continuat, în urmă cu o lună, la Muzeul de Istorie din Târgovişte, iar acum s-a concretizat la Craiova, prin expoziţia „Patrimoniul cultural naţional în context european: Vechile hărţi ale Valahiei”. După cum a menţionat Toma Rădulescu, şeful Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, aceasta cuprinde lucrări cartografice de excepţie, cum ar fi hărţile realizate de A. Ortelius, G. Mercator. L. Fries, S. Munster, dar şi documente din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea, tezaure monetare şi inele sigilare din Colecţia Tezaur a muzeului craiovean.
Puteţi vedea un document cu pecetea domnitorului Grigorie Dimitrie Ghica (1825), un zapis cu sigiliul în ceară al administraţiei austriece în Oltenia (1728), un document cu pecetea timbrată a Ţării Româneşti (1668), documente cu pecetea Ţării Româneşti din timpul domnitorilor Gavrilă Movilă (1609), Ştefan Surdu (1592), Matei Basarab (1639), Gheorghe Duca (1669), Petru cel Tânăr (1564) ş.a. Alături – Evanghelia (Bucureşti, 1682) deschisă la o filă cu stema domnitorului Şerban Cantacuzino şi Penticostarion (Bucureşti, 1768), din care este prezentată fila cu stema Ţării Româneşti.
Mai sunt expuse paftale din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, având ca decor acvila bicefală (stema familiei Cantacuzino) ori stema Ţării Româneşti, inele sigilare din tezaurul de la Dudaşul Schelei, Mehedinţi (aur, secolul al XVI-lea). De asemenea, în expoziţie se regăsesc ducaţi din Ţara Românească – din tezaurul de la Schela Cladovei, Mehedinţi (secolele al XIV-lea – al XV-lea), dar şi emisiuni ale domnitorilor Vladislav Vlaicu (1364 – cca. 1377) şi Mircea cel Bătrân.
