Italia: Stânga şi dreapta susţin un candidat comun la alegerile pentru preşedinţia ţării, care au început ieri

0
109
Franco Marini

tânga şi dreapta din Italia au convenit, miercuri, să susţină candidatura fostului preşedinte al Senatului, Franco Marini, la alegerile prezidenţiale organizate începând de ieri în Parlament, o etapă-cheie pentru a ieşi din criza politică care durează de 50 de zile. Partidul Democrat (PD, stânga) şi Poporul Libertăţii (PdL, dreapta) şi-au anunţat, miercuri seară, sprijinul pentru Marini, un politician în vârstă de 80 de ani, care a fost preşedinte al Senatului, în perioada 2006-2008, şi face parte din aripa democrat-creştină a PD. „Candidatura lui Franco Marini este cea mai în măsură să realizeze cele mai mari convergenţe. Este o persoană transparentă şi generoasă, unul dintre constructorii centrului-stânga bazat pe muncă şi social”, a declarat liderul PD, Pier Luigi Bersani, la încheierea negocierilor cu dreapta lui Silvio Berlusconi. „Marini va fi în măsură să asigure o convergenţă a forţelor de centru-dreapta şi centru-stânga”, a dat asigurări el, în timp ce alegerile legislative din 24 şi 25 februarie nu s-au soldat cu o majoritate clară în Parlament, unde stânga este majoritară la Camera Deputaţilor, iar Senatul este divizat în trei blocuri. Imediat, Silvio Berlusconi a confirmat sprijinul partidului său, Poporul Libertăţii, pentru candidatura lui Marini. „Credem că este cea mai bună soluţie posibilă în acest moment (…) Franco Marini este o persoană pozitivă şi serioasă, iar pentru noi nu este o înfrângere. Marini nu este de centru-dreapta, dar a demonstrat întotdeauna că se află deasupra partidelor”, a afirmat Berlusconi în timpul unei reuniuni a partidului său. Anunţul privind consensul dintre PD şi PdL a stârnit vâlvă în cadrul stângii. Matteo Renzi, primarul Florenţei şi rivalul lui Bersani la alegerile primare din PD, şi-a exprimat imediat dezacordul. „Eu cred că numeroase persoane nu vor dori să voteze pentru el”, a spus Renzi. Primul tur al scrutinului prezidenţial a avut loc ieri. Viitorul şef al statului italian va fi ales de adunarea „marilor electori”, în număr de 1.007, formată din toţi senatorii, deputaţii şi reprezentanţii celor 20 de regiuni din Italia. La primele trei tururi de scrutin sunt necesare două treimi din voturi (672 de voturi). Începând cu al patrulea tur, este luată în calcul majoritatea absolută. Preşedintele Republicii, care are un rol tradiţional onorific, este foarte important pentru perioada incertă pe care o traversează Italia. De mai multe zile, partidele s-au angajat în negocieri pentru a-i găsi un succesor lui Giorgio Napolitano, în vârstă de 87 de ani, al cărui mandat expiră la jumătatea lunii mai.