Eveniment de bună seamă insolit, luni seara la Galeriile de artă UAP din Craiova, prin simbolistica particulară a vernisajului. 24 de pictori şi artişti plastici cu renume, în România, printre cei mai buni, care îşi revendică o apartenenţă etnică minoritară –aromâni, armeni, bulgari, evrei, greci, ucrainieni, macedoneni, maghiari- şi-au expus creaţiile lor, sub acelaşi semn tonic, cel al armonioasei lor convieţuiri interetnice, alături de români. Curatori au fost sculptorul Bogdan Breza şi pictorul Ovidiu Panighianţ, din partea Uniunii armenilor din România. Primele două ediţii ale expoziţiei RO au avut loc la Botoşani, în organizarea filialei Uniunii armenilor din România, aşa că municipiul Craiova este primul din peisajul ţării, care găzduieşte inedita simeză. Prezentarea evenimentului, în faţa unei asistenţe avizate, a fost făcută de criticul de artă, prof. univ. dr. Marius Tiţă, originar din părţile locului, a cărui alocuţiune, impecabil calibrată, a stăruit asupra originalităţii evenimentului. Aşadar, culoarea vernisajului pe lângă ispititoarele tablouri expuse, prin patosul limitelor lor empirice unite întru acelaşi gest sugerează un drum deschis către înţelepciune, câtă vreme această dilemă subzistă şi pe lângă sporul de satisfacţie senzorială induc un spor de cunoaştere. Într-o lume îndrăgostită de forme pure sau gesturi pure, aproape fiecare dinte autorii tablourilor expuse nu se sfieşe să rămână narativ, să facă literatură. Imaginile lor trebuie prin urmare decriptate, fiindcă artiştii prezenţi au multe de spus în planul limbajului plastic propriu-zis, dar ceea ce îi preocupă vizibil este forţa virtuozităţii. Fiecare tablou are o anume desfăşurare epică. El trebuie citit şi asta înseamnă a înscrie în spaţiul lui o durată, un ritm care aparţine privitorului. Abandonând o serie de detalii, de care vizitatorii se pot convinge, expoziţia de la Galeriile de artă UAP Craiova, deschisă până la 31 martie a.c. rămâne seducătoare prin ceea ce exprimă: puterea socială a artei. Prejudecăţile de orice nuanţă sunt discreditate. Funcţia educativă a expoziţiei de care vorbeam se cheamă farmec.
