După Crimeea, şi Transnistria a cerut Moscovei să prevadă în legislaţia rusă posibilitatea intrării republicii separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Un apel în acest sens a fost trimis de către liderul Sovietului Suprem de la Tiraspol (parlamentul), Mihail Burla, preşedintelui Dumei de Stat (Camera inferioară a parlamentului federal rus), Serghei Narâşkin, a informat ieri agenţia de presă ucraineană Unian, citând cotidianul economic rus Vedomosti. 97,2% dintre alegătorii din stânga Nistrului au votat pentru alipirea la Rusia la referendumul din Transnistria din 2006, a amintit preşedintele Sovietului Suprem, indicând că legislativul transnistrean a adoptat deja în prima lectură proiectul de lege constituţională privind aplicarea legislaţiei ruse pe teritoriul Transnistriei.
În Transnistria, limba de stat este limba rusă. În plus, aici trăiesc mai mult de 200.000 de cetăţeni ruşi, argumentează oficialul de la Tiraspol. În mesajul adresat preşedintelui Dumei se menţionează, de asemenea, „situaţia dificilă” a Transnistriei, care ar putea să se deterioreze şi mai mult în cazul în care Republica Moldova, care a parafat împreună cu Georgia Acordul de asociere la UE, va introduce măsuri economice restrictive. Un apel similar a fost trimis Dumei de Stat şi de către organizaţii publice din Transnistria, după cum relata ieri agenţia de presă ITAR-TASS. Apelul Tiraspolului intervine la o zi după ce partidul Rusia Justă şi-a retras din Dumă proiectul de lege privind simplificarea aderării de noi teritorii la Federaţia Rusă, text ce permitea includerea unor părţi ale unor „state străine” chiar şi în absenţa unui acord din partea ţărilor respective în cazul „lipsei unei autorităţi legitime eficiente”, pe baza rezultatelor unui referendum sau a unei solicitări. Oricum, acest proiect nu convenea Tiraspolului, după cum atrage atenţia liderul Sovietului Suprem, indicând că documentul facilita doar aderarea Crimeei la Rusia, nu şi a Transnistriei, deoarece autorităţile de la Chişinău nu pot fi numite fără echivoc „ineficiente”. La scurt timp, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Chişinău, că a luat cunoştinţă de declaraţiile Sovietului Suprem al Transnistriei, calificând aceste acţiuni drept „contraproductive”. „Am luat cunoştinţă despre ceea ce a declarat aşa-numitul Soviet Suprem al Transnistriei. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldovei şi nici Rusiei. Aceste acţiuni nu duc la păstrarea acelei imagini internaţionale care o avea până acum Rusia. Acţiunile de genul intenţiei şefului Sovietului Suprem de la Tiraspol nu sunt benefice nici pentru Federaţia Rusă”, a subliniat preşedintele moldovean, ca răspuns la o întrebare în acest sens.
Crimeea face parte, oficial, din Rusia de ieri
Revenind la Crimeea, aceasta face parte din componenţa Rusiei începând de la semnarea, ieri, a unui acord, de către preşedintele rus Vladimir Putin şi noii lideri ai acestei peninsule din sudul Ucrainei, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor Guvernului rus, a anunţat Kremlinul într-un comunicat. „Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă începând de la semnarea acordului”, afirmă Kremlinul. Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată. Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor o parte integrantă a Rusiei, a subliniat ieri preşedintele rus, citat de AFP. „Înţelegem că decizia de a transfera Crimeea Ucrainei (n.r. – în 1954) a fost o formalitate. Nimeni nu îşi imagina că nu vom mai face parte într-o zi din aceeaşi federaţie. Dar URSS s-a destrămat. Nimeni nu şi-a imaginat că toate aceste republici nu vor avea o direcţie comună, o monedă comună. Nu s-a întâmplat. În acest context, atunci când Rusia a văzut că Crimeea a ajuns în alt stat, s-a simţit înşelată. Oamenii de acolo s-au trezit a doua zi într-o altă ţară, s-au trezit că sunt o minoritate, iar naţiunea rusă s-a trezit divizată. A trebuit să respectăm noile realităţi istorice şi să construim relaţii de prietenie cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm un stat frate. (Acum) (…) cetăţenii din Crimeea s-au adresat Rusiei să îi salveze. Nu putem să ne lăsăm cetăţenii, asta ar fi trădare. (…) În cazul Ucrainei, partenerii noştri internaţionali au depăşit o linie roşie, au fost iresponsabili. Ştiau foarte bine că sunt milioane de ruşi în Crimeea. (…) Nu îi credeţi pe cei care spun că Rusia va lua alte regiuni după Crimeea”, a spus Putin ieri, în faţa Parlamentului rus.
Londra a decis să suspende orice cooperare militară cu Rusia
Pe de altă parte, ministerul ucrainean de Externe a cerut, ieri, comunităţii internaţionale să nu recunoască „Republica Crimeea” şi nici un acord pe care aceasta l-ar putea încheia, relatează France Presse. „Având în vedere că independenţa Crimeei a fost proclamată de un organism nelegitim, în urma unui referendum neconstituţional, ce a avut loc cu încălcarea grosolană a normelor europene, Ministerul de Externe al Ucrainei adresează tuturor membrilor comunităţii internaţionale o cerere presantă de a se abţine să recunoască pe plan internaţional «Republica Crimeea»”, se menţionează într-un comunicat postat pe site-ul diplomaţiei Kievului. La rândul său, Londra a decis să suspende orice cooperare militară cu Rusia, inclusiv în privinţa licenţelor de export în curs, a anunţat, tot ieri, ministrul britanic de Externe, William Hague, ca reacţie la anexarea Crimeei. „Am suspendat orice cooperare militară”, a declarat şeful diplomaţiei în faţa deputaţilor, precizând că această decizie se aplică licenţelor de export, „creării unui acord de cooperare militaro-tehnică”, unui exerciţiu naval prevăzut anul acesta în comun cu Franţa şi Statele Unite şi schimbului de vizite la nivel de oficiali de rang înalt.
Ofiţer ucrainean ucis în Simferopol
Un ofiţer ucrainean a fost rănit prin împuşcare la Simferopol, într-o tentativă de luare cu asalt a unei bazei militare din capitala Crimeei, ocupată de trupe ruse, a declarat ieri comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk. Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a spus la rândul său că în Crimeea conflictul cu Rusia intră într-o fază militară, calificând tirurile asupra unor militari ucraineni drept „o crimă de război”. „Conflictul trece de la o fază politică la o fază militară. Astăzi, trupele ruse au început să tragă asupra militarilor noştri. Este o crimă de război”, a spus Iaţeniuk.
