Centrul istoric al Craiovei, ocolit de constructori

Centrul istoric al Craivei îşi aşteaptă constructorii de câteva luni. Lucrarea a fost scoasă la licitaţie la mijlocul anului trecut, dar nu a fost adjudecată nici până acum. Autorităţile locale dau însă asigurări că şantierul va fi deschis începând cu această primăvară şi va fi terminat mai repede decât s-a menţionat în documentaţie. 

Potrivit datelor postate pe site-ul de licitaţii electronice, execuţia privind refacerea centrului istoric al Craiovei a fost lansată de la mijlocul anului trecut. Mai precis, din iunie 2012 autorităţile aşteaptă ca firmele să intre în competiţie, cumpărând caietul de sarcini, pentru ca apoi să poată să adjudece licitaţia. Conform proiectului tehnic, valoarea estimată a contractului este de 53 de milioane de lei, din care 104.817 de lei pentru achiziţia şi amenajarea terenului, 50,82 milioane de lei pentru construcţii şi instalaţii şi 2,10 milioane de lei pentru organizarea de şantier. Autorităţile au menţionat, de asemenea, că toate lucrările cuprinse în proiect nu se vor despărţi pe loturi, ci vor fi executate la pachet prin intermediul unui contract-cadru.

Peste 60 de milioane de lei provin din fondurile europene

Valoarea întregului proiect este însă de 76 de milioane de lei, din care 1,23 milioane de lei reprezintă cofinanţarea de la bugetul local, 14,59 milioane de lei de la bugetul naţional şi o sună mult mai mare, de 60,25 milioane de lei, care este contribuţia Uniunii Europene. Banii au fost atraşi prin intermediul Programului Operaţional Regional (POR), iar obiectivul proiectului constă în îmbunătăţirea infrastructurii urbane a municipiului „care să asigure atât conservarea şi perpetuarea moştenirii cultural-istorice şi arhitecturale a oraşului, cât şi creşterea calităţii vieţii şi atractivităţii zonei”, se arată în descrierea proiectului pe care craiovenii îl pot consulta integral pe site-ul Primăriei Craiova.

Mobilier inspirat de moda anilor 1900

Municipalitatea craioveană îşi propune să modernizeze străzile şi trotuarele din centrul vechi (pe o suprafaţă totală de 23.230 de metri pătraţi) şi să amenajeze apoi spaţiile verzi (pe o suprafaţă de 1.254 de metri pătraţi). Proiectanţii au prevăzut ca, pentru a se conserva stilul arhitectural caracteristic al zonei, să se monteze mobilier adecvat, adică unul inspirat din moda începutului de secol al XX-lea, când „Lipscaniul” din Bănie era un important punct comercial. După ce va fi refăcut centrul istoric, autorităţile vor amplasa pe toate străzile o reţea de 42 de camere video, cu care va fi supravegheat întregul centru istoric. Perimetrul va fi traversat, de asemenea, de şapte linii de autobuz.

Piaţeta Buzeşti, inima centrului istoric

Strada „Lipscani”, care reprezintă artera principală a centrului istoric, cu o tradiţie comercială îndelungată, va fi amenajată pietonal. „Această zonă va reprezenta una din principalele locaţii de desfăşurare a activităţilor din centrul istoric”, se arată în documentaţie. La intersecţia străzilor „Lipscani” și „Panait Moşoiu” se va amenaja o piaţetă care va purta numele de Piaţa Buzeşti. Aceasta va veni în completarea zonei pietonale şi va fi folosită ca un spaţiu urban multifuncțional în care se vor desfăşura expoziţii, târguri şi tot felul de evenimente artistice. Proiectanţii au prezentat zona ca una cu potențial ridicat, motiv pentru care va fi desemnată drept „inima” centrului istoric.

„Lipscaniul”, iluminat ca Micul Paris

De asemenea, în proiect sunt prinse tot felul de lucrări edilitare care vizează subsolul acestei zone istorice. Reţelele de alimentare cu apă, cele de canalizare şi cele de gaze vor fi înlocuite cu altele noi. Toate cablurile electrice care se găsesc pe deasupra străzilor vor fi îngropate, inclusive cele de telefonie şi internet, scopul fiind să asigure „un cadru vizual adecvat funcţionării centrului istoric”. În ideea păstrării aerului vechi al zonei, o importanţă deosebită se va acorda iluminatului ornamental. În tot perimetrul delimitat de străzile din jurul „Lipscaniului” vor fi montate corpuri reproduce după modelul existent la anul 1900, „când oraşul s-a repersonalizat în stil eclectic, s-a modernizat edilitar şi a împrumutat ceva din chochetăria urbană a Micului Paris”.