În plin avânt al controalelor inspectorilor antifraudă, comerţul din pieţele craiovene de legume şi fructe – şi nu numai – pare să nu dea niciun semn de timorare. Toate merg ca unse, nimeni nu emite un bon fiscal cumpărătorilor, doar banala taxă de folosire zilnică a meselor de expunere este încasată, asta dacă nu cumva intervine şi largheţea sufletească a casierilor, ce mai trec cu vederea că suprafaţa folosită la vânzarea mărfurilor, uneori, e dublată în realitate, pe motiv că spaţiile alăturate sunt doar pentru depozitarea temporară a mărfii. Şi toate acestea în timp ce, în frig şi ploaie, stau afară adevăraţii producători de zarzavaturi. Puţini, dar sunt. Nu mai vorbim de comerţul la liber al ţigărilor de contrabandă, adevărat atentat la sănătatea publică, având în vedere ce substanţe intră în componenţa lor, inclusiv bălegar. Dar poate că aşa trebuie să meargă lucrurile. În fond, costă doar 7-8 lei pachetul. Un control al autorităţilor – răruţ, că-i mai drăguţ –, soldat cu amenzi modice şi, gata! Apa tot din amonte vine!
Comerţul de legume şi fructe, din mai toate pieţele craiovene, este departe de a fi ceea ce reprezintă acesta într-o lume civilizată. Pe segmentul comercializării legumelor şi fructelor proaspete se manifestă fenomene care creează disfuncţionalităţi ale pieţei acestor produse şi care aduc prejudicii importante atât comercianţilor corecţi, cât şi consumatorilor şi, în egală măsură, pauperizează activitatea producătorilor autohtoni de legume-fructe. Aceştia oricum nu mai contează pentru nimeni. Fenomenele negative constatate şi de autorităţi sunt cele din sfera evazionistă şi îmbracă diverse forme reprezentate de totalitatea procedeelor ilicite, cu ajutorul cărora agenţii economici se sustrag, în total sau în parte, de la plata obligaţiunilor stabilite prin legile fiscale în domeniul comercializării legumelor şi fructelor, în care se înregistrează un nivel semnificativ pe acest segment.
Filiera evazională e clasică şi dublează preţurile
Borderourile de achiziţii existente în practica comerţului cu legume şi fructe sunt simple înscrisuri cu care se achiziţionează şi transportă legume şi fructe, nu au regim fiscal strict în sensul evidenţierii operaţiunilor în gestiunea contabilă a firmei şi nu au element de securizare, aceasta permiţând pierderea, distrugerea, cu bună ştiinţă sau falsificarea fără dificultate. Existenţa pieţei “la negru”, dominată de intermediari care practică adaosuri comerciale aberante, ajungând chiar de 100%, sunt de natură să menţină nejustificat de mari preţurile, să încurajeze specula şi să îi nemulţumească pe cumpărători.
Majoritatea producătorilor îşi comercializează marfa ,,la negru” către intermediarii en-grosişti din pieţe, care la rândul lor o comercializează în baza unor certificate de producător eliberate, cel mai adesea, cu încălcarea legii. În pieţele agroalimentare se comercializează legume-fructe provenite din ţări terţe sau din comunitatea europeană şi, în majoritatea cazurilor, este eludată legislaţia fiscală: prin inexistenţa facturilor, lipsa evidenţei gestiunii, lipsa caselor de marcat.
Minciuna face banii!
Foarte mari cantităţi de legume şi fructe proaspete, provenite din comerţul intracomunitar sau din import, derulate “la negru”, ajung a fi comercializate ca produse autohtone în en-gros-uri sau, direct, în pieţele agroalimentare. Legumele şi fructele achiziţionate de en-grosişti din bazinele legumicole sau pomicole existente în Dolj, unde se organizează pieţe locale cunoscute sub numele de târguri, oboare, sunt achiziţionate fără acte sau cel mult pe baza de borderou de achiziţii întocmit formal. Şi, uite cum, pe tarabe găsim un pătrunjel cât stuful de voinic, parcă tras la indigo pentru fiecare comerciant!
Nimeni nu garantează provenienţa mărfii, în caz de incident alimentar
Pe filiera de comercializare a legumelor şi fructelor nu sunt respectate normele de igienă şi de siguranţă alimentară impuse de regulile unui comerţ civilizat. Certificatele de producător sunt eliberate de primării cu foarte mare lejeritate, fără să fie verificate suprafeţele cultivate, culturile înfiinţate, cantităţile de legume fructe estimate a se realiza pe specii sau, şi mai grav, în condiţii în care persoanele respective nu deţin pământ şi nici nu figurează în registrele agricole cu teren cultivat. În cotidianul nostru am mai scris, recent, că 4-5 vânzătoare de lapte şi produse din lapte dintr-o piaţă a Craiovei au stocuri de marfă de parcă ar deţine mii de capetele de bovine în proprietate!
Cu batista pe ţambal…
Sumele cu care statul este păgubit, anual, din practicarea comerţului ,,la negru” sunt estimate la câteva miliarde de euro. Diminuarea acestor practici negative prezentate mai sus intră atât în competenţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi a altor instituţii, care au în atribuţii administrarea pieţelor agroalimentare şi eliberarea certificatelor de producători. În ceea ce priveşte legislaţia specifică în sfera comercializării legumelor şi fructelor proaspete, se apreciază că aceasta este lacunară, în special sub aspectul stabilirii trasabilităţii, permiţând ca, în baza unor aşa zise documente „borderouri de achiziţie”, să se aprovizioneze mulţi evazionişti, iar în baza certificatului de producător să se comercializeze produse fără respectarea normelor de evidenţă prevăzută de legislaţia fiscală.
Regimul sancţionar mai mult îi stimulează
În pieţele agroalimentare craiovene, cantităţi importante de legume şi fructe proaspete se comercializează de către persoane care în realitate nu sunt producători agricoli. Marfa este achiziţionată “la negru” sau provine din import. De asemenea, legislaţia actuală specifică prevede sancţiuni mici, care nu sunt de natură să descurajeze fenomenele ilicite existente în acest domeniu. Având în vedere aceste motive şi pornind de la situaţia existentă, ilicită, ce ia amploare de la an la an, ne întrebăm dacă mai e vreo şansă să ne revenim pe calea cea bună!?
O soluţie avansată zilele trecute de ministrul Agriculturii ar fi dotarea TIR-urilor cu sisteme GPS, astfel încât să se controleze comerţul cu fructe şi legume, dar i s-ar fi spus că legislaţia românească nu permite acest lucru. Achimescu a precizat că nu este stat european care să aibă mai multe probleme cu evaziunea la fructe şi legume comparativ cu România, deoarece în restul ţărilor membre funcţionează foarte eficient sistemul de monitorizarea şi verificare a tranzitului şi comerţului cu aceste produse. Ministrul Irimescu a subliniat ca ANSVSA nu îşi face treaba şi că speră că va face o echipa bună alături de noul preşedinte al Autorităţii, Andrei Butaru, astfel încât importurile de fructe, legume să fie mult mai bine controlate.
Metoda “Caruselul”, cea mai uzitată de evazionişti
Cota majoritară a importurilor de legume şi fructe este deţinută de Turcia, cu peste 60% din totalul acestor segmente intrate în România. Autorităţile cunosc destul de bine metoda “Caruselul” şi personajele principale ce o joacă aproape perfect de atâţia ani. Aşadar, a da cu biciul doar în falangele terminus ale acestei caracatiţe, tarabagii, este doar praf în ochii proştilor. Fără o reglementare unitară la nivel naţional, sănătatea alimentară va fi pe mai departe expusă unor riscuri incalculabile, în pofida cuvintelor şi bilanţurilor bine colorate în roz ale autorităţilor statului.
