Cipru, ţânţarul care enervează Europa

0
69
Nikos Anastasiades

Marele favorit al scrutinului pentru alegerea preşedintelui în Cipru, Nikos Anastasiades, candidatul principalului partid de dreapta, s-a impus cu 45% duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în faţa lui Malas Stavros (27%), susţinut de comunişti (Akel), dar n-a putut evita turul secund, programat la 24 februarie a.c.. Exit-poll-urile îl creditau pe şeful mişcării Disy, un avocat de 66 de ani, veteran al politicii cipriote, cu 51% din voturi, provocând un concert de claxoane pe străzile din Nicosia. Calmul a revenit pe măsura anunţării rezultatului în urma numărării buletinelor de vot. Singurul dintre principalii candidaţi care a respins austeritatea necesară unui plan de salvare european, Georgos Lillikas, susţinut de socialişti, este creditat cu 18% din voturi. Nikos Anastasiades s-a prezentat în campania electorală ca cel mai credibil candidat, apt de a obţine un ajutor financiar crucial, drept preţ la o austeritate în continuare marcantă. Economia a marcat dezbaterile şi niciodată n-a mai fost văzută o campanie atât de ternă, estimează Hubert Faustmann, profesor asociat la Universitatea din Nicosia. Situaţia economică a Ciprului a devenit una alertantă şi experţi ai UE, Băncii Centrale Europene şi FMI lucrează la consecinţele financiare ale unui posibil faliment, scrie cotidianul german Bild. Ciprul a solicitat asistenţă financiară europeană din luna iunie anul trecut, după ce două bănci principale extrem de expuse la criza grecească au cerut sprijinul Guvernului. Toate nevoile Ciprului sunt estimate la peste 17 miliarde euro, însă insula a adoptat, la cererea troicii, o serie de măsuri de austeritate, pentru a reduce cheltuielile la 7,25% din PIB pe patru ani. Potrivit informaţiilor din „Frankfurter Allgemeine Zeitung” de sâmbătă, nevoile financiare ale băncilor din insulă, iniţial estimate la 10 miliarde de euro, ar putea scădea sensibil finalmente. Principalul ostacol în calea unui ajutor pentru Cipru stă în lipsa de respect pentru regulile de antispălare a banilor de către băncile locale, o solicitare expresă a Germaniei. La nivel politic, problema Ciprului este un cocktail exploziv: mafie rusă, evaziune fiscală, spălare de bani. Pentru Jean Claude Junker, preşedintele Eurogrupului, Ciprul este o problemă mai mare decât Grecia. Anastasiades a fost criticat în 2004 pentru că a susţinut planul de reunificare propus de ONU, acceptat de ciprioţii turci, dar respins de ciprioţii greci. El s-a pronunţat acum pentru consens politic, fără să aibă o strategie clară în această problemă. Ce a fost nou la acest scrutin prezidenţial se poate exprima în câteva cuvinte: chestiunea reunificării a cedat locul sacrificiilor necesare pentru salvarea insulei de la faliment. De aproape opt luni, preşedintele Demetris Christofias, căruia îi expiră mandatul, a promovat negocieri cu troica – FMI, UE şi BCE – pentru un plan de salvare de 17,5 miliarde de euro. Insula intră în al şaptelea trimestru de recesiune şi are deja 53.000 de şomeri la 800.000 de locuitori. Considerată ca un paradis fiscal european, ţara se luptă să păstreze investitorii, care se tem pentru creditele lor în caz de amputare a datoriei cipriote.