De la începutul campaniei de vaccinare antigripală, în toamna anului trecut, şi până în prezent, 16.000 de doljeni au fost vaccinaţi gratuit, în condiţiile în care aceasta este măsura de prevenire unică, cea mai eficientă împotriva gripei sezoniere. La nivel naţional au fost confirmate cu laboratorul 230 de cazuri de gripă, preponderent cu virus gripal tip AH3N2, şi s-au înregistrat şase decese, toate la persoane cu condiţii medicale pre-existente şi nevaccinate antigripal.
Vaccinarea trebuie în mod ideal, efectuată în fiecare an începând de la mijlocul toamnei. În funcţie de tipul de virus care circulă în fiecare an, sezonul de gripă, în general, durează din octombrie până în luna mai. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare şi nu este neobişnuit să apară în fiecare an noi virusuri gripale.
Specialiştii avertizează că gripa este o boală gravă, ce afectează în fiecare an între 5% si 15% din populaţie. Pentru majoritatea oamenilor, este doar o experienţă uşoară sau neplăcută, dar pentru unii poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc. Grupele cu risc includ femei însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi: astmul bronşic şi alte boli respiratorii; diabetul zaharat şi alte boli endocrine; boli de inimă; boli de rinichi; boli de ficat; boli metabolice; boli neurologice; obezitate; sistemul imunitar slăbit (din cauza bolii sau de tratamentului).
Formele grave de gripă pot cauza decesul
Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii (nas, gât, bronhii şi uneori plămâni). Cu toate că unele infecţii pot fi foarte uşoare, persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreţii nazale, tuse seacă, oboseală, durere de cap, dureri musculare.
O viroză respiratorie alta decât gripa se poate recunoaşte după debutul mai lent al bolii (începe uşor cu usturimi în gât, nas înfundat, dureri de cap) cât şi după evoluţia mai uşoară a bolii. Aceste forme de viroze respiratorii (răceala) sunt cauzate de alte virusuri respiratorii (adenovirus, virus sinciţial respirator, virusuri paragripale).
Complicaţiile gripei pot include pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, şi/sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
Virusul se transmite foarte uşor
Gripa se răspândeşte de la o persoană la alta prin picăturile de la o persoană infectată, împrăştiate prin tuse sau strănut. Dar şi prin contactul indirect, atunci când picături sau secreţiile din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi îşi ating faţa.
Ce puteţi face pentru a vă proteja împotriva gripei? Vaccinarea în fiecare toamnă reduce foarte mult riscul de îmbolnăvire. Eficacitatea vaccinului poate varia de la an la an, în funcţie de tipurile de virusuri circulante în fiecare sezon. Vaccinul antigripal nu conţine virusuri gripale vii. Acest lucru înseamnă că vaccinul nu poate provoca gripă sau alte infecţii.
Pentru a limita răspândirea gripei, dar şi a altor viroze respiratorii pot fi luate şi o serie de măsuri preventive. Printre acestea se numără spălarea pe mâini în mod regulat cu apă şi săpun, folosirea unui şerveţel atunci când respectiva persoană strănută. Batistele sau şerveţele nu trebuie reutilizate. Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteţi infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate.
Alte recomandări sunt izolarea la domiciliu sau spital a persoanelor bolnave; evitarea colectivităţilor – serviciu, grădiniţă, şcoala, spaţii închise, supraaglomerate; vestimentaţie adecvată temperaturii de afară; evitarea vizitelor la persoanele bolnave; aerisirea încăperilor la domiciliu sau la locul de muncă; alimentaţie sănătoasă cu multe fructe şi legume cu aport crescut de vitamine; mişcare fizică în aer liber, efortul fizic tonificând organismul.
