Foaia de parcurs arată în felul următor: Florin Câţu ar urma să devină prim-ministru, dacă va primi binecuvântarea lui Klaus Iohannis, la Camera Deputaţilor se merge pe Ludovic Orban, iar la Senat funcţia de preşedinte este oferită unui reprezentant al USR-Plus, potrivit unor surse politice – Anca Dragu (Paliu), fost ministru de Finanţe în cabinetul Cioloş. În plus, liderii USR-Plus şi UDMR, Dan Barna şi respectiv Kelemen Hunor ar urma să devină vicepremieri în viitorul guvern. Pe ministere, împărţirea ar fi următoarea: 8 pentru PNL, 7 pentru USR-Plus şi 3 pentru UDMR, fără a fi concretizate acestea. Mai clar, PNL va da premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor, iar USR va da preşedintele Senatului. După blocajul în care se ajunsese miercuri seara, PNL şi USR-Plus, prin liderii lor, şi-au flexibilizat poziţiile, în proiectata coaliţie urmând ca reprezentanţii fiecărei formaţiuni, în formatul enunţat să înceapă să lucreze, de acum, la programul de guvernare. Informaţia a fost confirmată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a mai spus că „până la finele anului vom avea guvern”. Dacă astăzi putem vorbi de „fumul alb”, ce va fi în continuare este greu de estimat. Dan Barna pomenea de nişte rumeguş pe care îl avea în portbagaj. Interesantă… metaforă. Va încredinţa preşedintele Klaus Iohannis mandatul de formare a viitoarei majorităţi parlamentare şi a Guvernului lui Florin Câţu sau îl va prefera pe interimarul ministru al Apărării, senatorul Nicolae Ciucă? O observaţie: liberalii sunt minoritari în propriul guvern de coaliţie. Dar într-un astfel de format heteroclit, pentru armonizarea acestuia, concesiile erau obligatorii. UDMR şi-ar fi exprimat, cu „modestie”, opţiunea pentru portofoliile de la Cultură şi Mediu, însă între PNL şi USR-Plus discuţiile vor fi mai aprinse, pe ministerele cheie. Asta se estimează. Urmează reunirea noului Parlament, rezultat în urma alegerilor de la 6 decembrie, alegerea preşedinţilor şi a comisiilor de specialitate, care potrivit cutumelor se alcătuiesc după un algoritm ce ţine seama de numărul de parlamentari al fiecărui partid. Avem aşadar un guvern eminamente de dreapta, de fapt „o adunătură de dreapta”, cum şi-a dorit Klaus Iohannis cu orice preţ, capabil să ducă România… înainte. Social-democraţii deşi au câştigat alegerile, dar şi Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) au rămas departe de orice discuţie. La 6 decembrie s-a votat pentru ca PNL să plece de la guvernare nu să încurce pe mai departe administrarea unei ţări. Cum nici PSD n-a înţeles mare lucru, din votul primit, admirând peisajul, fără să mişte un deget, doar vociferează acum prin declaraţii mai mult nervoase decât convingătoare şi articulate. Una s-a votat, la altceva s-a ajuns. Pandemia a fost „bine gestionată”, de asta suntem încredinţaţi zilnic, şi ieri preşedintele Klaus Iohannis, prezent la Centrul naţional de stocare a vaccinurilor Covid-19 din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare medico-militară „Cantacuzino” a făcut referire la perioada sărbătorilor de iarnă: „Foarte multă lume este interesată să ştie ce va fi de Crăciun şi de Anul Nou. Pot să vă spun ce va fi: restricţiile, toate restricţiile, care sunt acum, rămân în vigoare şi de Crăciun şi de Anul Nou. Însă aceste restricţii nu sunt facultative, aceste restricţii sunt obligatorii”. Asta ca să ştim cum stăm. De aşteptat cu interes sunt doleanţele UDMR pentru programul de guvernare a prezumtivei coaliţii, după ce în Parlamentul European s-a votat ceea ce se numeşte iniţiativa „Minority safe pack” despre care nu s-a deschis gura, adică ceva similar MCV-ului pentru justiţie, o evanghelie dictată de UE cu privire la dreptul minorităţilor, în faţa căreia statele naţionale trebuie să îngenuncheze fără comentarii. Paternitatea aparţine UDMR prin Kelemen Hunor şi Lorand Vincze, -europarlamentar UDMR– la care s-au asociat reprezentanţi ai germanilor din Danemarca, Belgia şi Italia, un sloven din Austria şi o daneză din Germania. Răsturnarea dictonului „vae victis” era posibilă doar în democraţia dâmboviţeană.
