Ieri, Filiala Dolj a Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi-a prezentat bilanţul pe 2019, aşa cum o face în fiecare an. Reprezentanţii acesteia au ţinut să prezinte atât plusurile, cât şi minusurile, dar au speranţe că situaţia învăţământului românesc se va îmbunătăţi.
La întâlnirea cu reprezentanţii mass – media au fost prezenţi atât preşedintele Filalei Dolj „Spiru Haret”, prof. Nicuşor Cotescu, cât şi prim vicepreşedintele, prof. Constantin Lungulescu. Bilanţul de ieri a avut şi o conotaţie aparte, deoarece, pe 17 decembrie 1912, a trecut în nefiinţă cel care a modernizat învăţământul românesc, acad. Spiru Haret. „Încheiem un an, destul de greu, şi cu plusuri şi cu minusuri. A fost o perioadă în care s-au schimbat trei miniştri la Ministerul Educaţiei Naţionale, actualmente Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar, aproape două luni de zile, nu am avut ministru. Imaginea şcolii româneşti nu este foarte bună, având şi o legislaţie precară, dar avem şi plusuri în ceea ce am rezolvat, în 2019, în materie de sindicat”, a precizat Nicuşor Cotescu, preşedinte al Filalei Dolj a FSE „Spiru Haret”, ales de sindicalişti, în sptembrie a.c., în această funcţie. Şi, conform acestuia, pe acest palier sunt mai multe cauze rezolvate: „Prin negociere, s-a rezolvat o nedreptate. Astfel, dacă, până în această toamnă, primea spor de 10%, pentru suprasolicitare neuropsihică, doar personalul didactic de predare, s-a adoptat, prin lege, şi acordarea acestui spor şi pentru personalul de conducere, rămânând să se negociete şi pentru personalul didactic auxiliar. De asemenea, au fost prinşi, cu un spor de 15%, şi cei din învăţământul special şi cei care lucrează în domeniul asistenţei educaţionale. S-au rezolvat toate problemele cu plata profesorilor, obţinută prin hotărâri judecătoreşti şi s-a ajustat structura anului şcolar, mai ales pe învăţământul profersional, astfel încât cursanţii să încheie anul de învăţământ la fel cu ceilalţi din din structură, să nu se mai ajungă până în iulie sau august”. Nu lipsesc, din nefericire, minusurile, prezentate tot de Nicuşor Cotescu: „Din punctul meu de vedere, finanţarea/elev este o frână în ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului. Suntem într-un deficit de personal. Avem deficienţe şi în ceea ce priveşte sistemul de pază în instituţiile de învăţământ, fiind nevoie de angajare de personal specializat, fiindcă este inadmisibil ca , la unele şcoli, profesorii să facă şi pe paznicii. De asemenea, avem un număr mare de elevi la clase, şi trebuie făcut ceva în acest sens, iar manuale şcolare sunt încărcate cu conţinuturi ştiinţifice, la un nivel ridicat, care nu aduc atractivitate. Trebuie mers pe programul „Şcoala după şcoală”, astfel încât să devină program naţional. Imaginea cadrului didactic nu este foarte bună, aşa că s-a ajuns ca un procent de 3,5% dintre absolvenţii de studii superiaore să nu îşi mai dorească să devină dascăli, iar media europeană este de peste 9%”.
Foarte multe neajunsuri
Despre cele întâmplate în acest an, dar şi despre viitor, a vorbit şi Constantin Lungulescu, prim – vicepreşedinte al Filialei Dolj a FSE „Spiru Haret”, preşedinte, timp de zece ani, al instituţiei: „Toată lumea arată cu degetul învăţământul preuniversitar. Creşterea cu 15% a bugetului pentru educaţie a fost o şmecherie, dacă pot spune aşa, deoarece aproximativ 500 de milioane de lei s-au întors, pentru că nu au fost folosiţi. Actualul ministru al Educaţiei şi Cercetării a spus că bugetul e mai mare cu 3% pe execuţie, dar în realitate e mai mic, deoarece a intrat, acum, şi cercetarea. S-a spus, vorbim de 2019, că va fi o creştere graduală cu 155 a salarizării, că va fi o nouă lege a educaţiei, că se vor calcula sporurile în conformitate cu salariul lunar, că vor fi salarii unitare, că se vor aloca 5.000 de euro pentru achiziţionarea unui teren, de către cadrele didactice în mediul rural, că vor fi acordate trei salarii medii, ca primă de instalare pentru profesori în mediul rural. Nimic nu s-a întâmplat din toate acestea. Da, ca benefiicii, este plata salariilor, prin drepturile dobândite în urma unor Hotărâri judecătoreşti, la care se adaugă semnarea contractului colectiv de muncă. Sunt speranţe şi pentru creşterile salariale, dar urmează negocieri”.
