Surpriză mare, dacă nu imensă, aseară, la Hamburg, pe „Barkley Card Arena”, în cea de-a 23-a finală a CM de handbal feminin, în care Franţa – outsider al competiţiei – s-a impus în faţa Norvegiei, deţinătoarea titlului european (23-21). Campioana lumii la masculin, în luna ianuarie, „Experţii” conservându-şi titlul –la domiciliu- tot în faţa Norvegiei (33-26), Franţa a devenit 11 luni mai târziu, campioana lumii şi la fete, care dobândesc, potrivit presei din Hexagon, statul de „Experte”. Doar România în 1962 şi ex-URSS, în urmă cu 35 de ani, mai reuşiseră o asemenea performanţă. E drept, pe atunci Franţa nici nu conta în handbal. A fost o finală teribilă, cu suspans desăvârşit, în care antrenorul Oliver Krumbolhz, readus pe banca tehnică în urmă cu doi ani, în locul lui Alain Portes, a avut un singur cuvânt de ordine, cum declara după finală: luciditate. O stabilitate emoţională, transformată în încredere totală. Fiindcă forţa echipei a stat în „grupul de jucătoare”, nu în individualităţi. Nimic nu anunţa, după încheierea grupelor, optimi şi sferturi -cu Ungaria şi Muntenegru – un asemenea potenţial de exprimare. Dar, după victoria în semifinale (24-22) contra Suediei, care învinsese în grupă Norvegia, „Expertele” au început să creadă în steaua lor norocoasă. Unicul titlu mondial data în 2003, obţinut în urmă cu 14 ani, în Croaţia. Tensiunea meciului a fost una formidabilă pe toată durata partidei. Exceptând intervalul min. 9 – min. 21, când nordicele au condus, la o diferenţă de unul sau două goluri, în rest franţuzoaicele au avut mereu o lungime avans. La pauză conduceau cu 11-10. În minutul 50, scorul era 18-18, iar franţuzoaicele deţineau 62% eficacitate, iar Norvegia 56%. În minutul 54 scorul a fost 20-20. Pentru ultima dată, când egalitatea a mai fost stabilită pe tabela de marcaj, fiindcă până în final, probând un psihic robust, inteligenţă tactică, în apărare, franţuzoaicele nu s-au mai lăsat egalate, iar A. Pineau (4 goluri) a marcat când trebuia. Teribilele jucătoare norvegiene Mork, Solberg sau Loke s-au arătat descumpănite de intervenţiile portăriţei Amandine Leynaud. Medaliate cu argint la JO de anul trecut, cu bronz la Europene – după ce pierduseră chiar în faţa Norvegiei în semifinale -, franţuzoaicele primesc acum medaliile de aur. Antrenorul norvegian Thorir Hergersson n-a mai găsit soluţiile miraculoase, el însuşi a părut derutat, şi Franţa, cum spuneam, devine regina lumii la handbal feminin. 2017 este un an fast pentru handbalul francez, dacă nu unul extraordinar. Se va vorbi mult despre această finală şi despre cum se construieşte o echipă competitivă. Să nu omitem că Franţa a disputat alte două finale mondiale, în 1999 şi 2011, în care s-a văzut învinsă.
