Când Ludovic Orban umblă la topica unei declaraţii a lui Crin Antonescu

0
399

Şi în tabăra liberală iubirea foştilor comilitoni atinge forme destul de stranii. Specifice partidelor noastre politice. Noul partid liberal, în plină fierbere, prin faptul că se fac şi se desfac, în buna tradiţie băştinaşă, grupuri şi grupuleţe de influenţă, nu face excepţie. O declaraţie a lui Crin Antonescu făcută marţi, la Gandul Live, despre Klaus Iohannis, a generat destulă confuzie, mai ales că fostul lider al liberalilor a spus despre preşedintele ales că „este un om care vorbeşte puţin şi gândeşte cât vorbeşte”. Analizată „mot a mot”, aserţiunea nu e doar forţată, e şi realmente inadecvată, dacă nu şi cinică. Când spunem „forţată” şi „inadecvată” avem în vedere următorul detaliu: Klaus Iohannis a fost, înainte de a deveni primar al Sibiului, dar şi după  aceea, profesor de fizică la un liceu. Un profesor de fizică poate vorbi puţin, dar e obligat să ştie să rezolve probleme, la care chiar se gândeşte. Fără a şti să rezolvi probleme nu ştii fizică. Ludovic Orban, preşedintele grupului PNL din Camera Deputaţilor, consideră că declaraţia este „puţin scoasă din context”. Acum, ori Ludovic Orban nu ştie ce înseamnă o scoatere din context şi vorbeşte ca să se afle în treabă, delirând pur şi simplu, când trebuia să cultive muţenia, ori e predispus la obedienţă veşnică, care nu îşi are rostul. „În privinţa exprimării (…) cred că a fost o exprimare care n-a fost înţeleasă. După părerea mea a vrut să spună altceva domnul Antonescu”, ne asigură, printr-o logică şuie, Ludovic Orban. Noi credem că fostul lider al liberalilor, Crin Antonescu, stăpâneşte, la nivel discursiv, destul de corect limba română şi topica sa n-are nevoie de corecţiile lui Ludovic Orban. Nici în cazul de faţă, nici în alte împrejurări. Când Crin Antonescu a făcut afirmaţia menţionată, cu încărcătura ei semantică, dar mai ales o anume simbolistică, i-a mai adăugat o nuanţă atenuantă şi atât. „Dacă ne vom aştepta ca Iohannis să rezolve toate problemele, este o aberaţie. Dacă societatea românească va aştepta, la rândul ei, să rezolve Iohannis toate treburile, se va rezolva rău”, a spus fostul preşedinte al PNL. Pe care nu-l ia gura pe dinainte, de regulă, dimpotrivă. Numai că, dincolo de ceea ce s-a petrecut la vârful PNL, premergător desemnării lui Klaus Iohannis ca preşedinte al partidului, până la urmă chestiuni de bucătărie internă, cel care l-a adus în prim-planul vieţii politice este chiar … Crin Antonescu. Cu alte cuvinte, fie că place sau nu, Klaus Iohannis a fost încă de acum cinci ani investiţia de încredere a acestuia. Mai mult, prin forţarea desemnării, nu doar ca ministru în Guvernul Ponta, dar şi ca viceprim-ministru, la începutul anului, Crin Antonescu a grăbit ruperea USL. A scăpa acum impardonabila cugetare „că vorbeşte puţin şi gândeşte cât vorbeşte” este dea dreptul descalificant. Jocul acesta de cuvinte ascunde multe, inclusiv tăcerea din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a lui Crin Antonescu. Care îşi joacă rolul fără mari pretenţii, destul de şters, chiar benign, dinamitându-şi discernământul şi buna cuviinţă. Ba se bălăceşte în sofisme ieftine „pleacă Băsescu, vin băsiştii”, ba afişează o veselă complezenţă faţă de sine însuşi, artându-se dispus să plece din politică, ba spune lucruri aiuritoare în retorica sa  sprinţară, după care te freci la ochi. Când îi mai corectează topica şi Ludovic Orban, chiar nu mai e nimic de spus.