Victoria cu Polonia a fost doar excepţia de la regula care spune că România iese de pe teren înfrântă, iar câteodată umilită. La Zenica, tărâm interzis pentru tricolori şi în vremuri mai roze, a fost 2 pauză/1 final, aşa, ca pe timpul lui Il Luce, în preliminariile de Mondiale. Ca şi atunci, Bîrligea a deschis scorul şi a fost cel mai periculos. Doar că Gică Hagi înţelege mai puţin fotbal decât Gigi Becali şi l-a scos pe atacantul de la Frosinone pentru a juca din nou cu Florinel Coman vârf. Oricât ne-ar spune Gicuţă că Florinel e atacant, acesta a dat randament doar în stânga, atât la Viitorul, dar mai ales la FCSB. Numai că în aceste vremuri, Coman nu joacă nimic, probabil oriunde l-ai pune. Iar în zmârcul de la Zenica, între zdrahonii bosniaci, cu tribunele urlând “ţiganii, ţiganii”, Florinel nu s-a simţit flatat, ci flatulat. Şi s-a scăpat pe el, pierzând orice duel care l-a prins inevitabil cu spatele la poartă, aşa cum l-a distribuit tătâne-su’. Până atunci ne sabotase Ianis, odrasla veritabilă a Regelui, pe care suntem nevoiţi să o suportăm meci de meci. Corbu de la Ferencvaros ne-a arătat în cele câteva minute alocate cu Polonia şi Bosnia că are pana mult mai măiastră decât beizadeaua ţinută pe bancă de o echipă de pluton din Turcia. De la Craiova au fost titulari Screciu şi Bancu, iar Cicâldău a intrat la pauză, toţi trei fiind decenţi, fără a se remarca, negativ sau pozitiv. Cu a nu ştiu câta prostie monumentală, Raţiu a ţinut încă o dată să ne explice că n-ar trebui să-l mai deranjăm cu convocările la naţională, la fel ca şi pe Ionuţ Radu. Respectivii au treabă în La Liga cu alde Barcelona şi Real Madrid şi nu se pot concentra când le vine chemare la imn. După ce a compromis barajul cu Turcia, Raţiu a păstrat linia stupizeniilor şi a încheiat apoteotic la Zenica. Mai trist e că nu putem găsi un alt fundaş dreapta, oricât am scormoni. Mai mult ca sigur, nici n-avem nevoie de statistici, Dennis Man a jucat la naţională mai mult decât a făcut-o tot anul la PSV. Semn că Gicuţă ar putea avea procente la vânzarea lui, fiindcă nici bietul Dennis nu s-ar fi păstrat tot meciul în teren, mai că implora schimbarea.
Deşi tot propovăduieşte o posesie a României precum tiki-taka Barcelona, Gicuţă a jucat pe contraatac şi cu Polonia şi în Bosnia. Şi bine a făcut, fiindcă asta e strategia realistă, la potenţialul actualei naţionale. Gicuţă ori a fost luat de val în declaraţii, ori n-a priceput ce marfă are la dispoziţie, dar s-a trezit cât de cât abia pe final de campanie. Cam târziu pentru a salva turma de ultima poziţie, una mai meritată ca oricând. România va juca baraj pentru liga a treia, unde sincer ne-am simţi mai bine şi am putea avea şi noi mai multe victorii. Grupa a fost câştigată de Suedia, cu 14 puncte, urmată de Bosnia, cu 11 puncte, Polonia – 5 puncte, iar tricolorii sunt unde le e locul, ultimii, cu 3 puncte din cele 6 meciuri.
BOSNIA – ROMÂNIA 2-1
Au marcat: Tahirovic 44, Bajraktarevic 82 / Bîrligea 5.
BOSNIA: Zlomislic – Memic, Smajlovic (Katic 46), Muharemovic, Dedic – Basic, Tahirovic (Malic 63) – Bajraktarevic (Bazdar 84), Mahmic (Gigovic 63), Alajbegovic – Lukic (Demirovic 46). SELECŢIONER: Sergej Barbarez
ROMÂNIA: Hindrich 6 – Raţiu 3 (Strata 64) 5, Drăguşin 5, Coubiş 6, Bancu 6 – Screciu 5 (Cîrjan 75) 4, Răzvan Marin 6, Vlad Dragomir 5 (Cicâldău 46) 6 – Man 6, Ianis Hagi 4 (M. Corbu 64) 6 – Bîrligea 7 (Fl. Coman 64) 4. SELECŢIONER: Gică Hagi
Arbitru: Jose Maria Sanchez Martinez (Spania) 6.












