Decizia propunerii Ralucăi Prună, înalt funcţionar la Comisia Europeană, pentru funcţia de ministru al Justiţiei a fost luată ieri-dimineaţă, după retragerea Cristinei Guseth. Raluca Prună a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului cu 48 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi două abţineri. Absolvent de Drept şi Filosofie, Raluca Prună a lucrat, în 2000, la delegaţia Comisiei Europene din România, pe vremea când aceasta era condusă de Jonathan Schelee, şi a fost preşedinte al Asociaţiei Române pentru Transparenţă. În prezent este şefă în cadrul Direcţiei Generale Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri.
În cadrul audierilor, Raluca Prună a fost solicitată să răspundă la mai multe întrebări privind colaborarea cu Parlamentul, regimul imunităţilor, MCV sau elaborarea legislaţiei. Întrebată ce părere are despre modificarea codurilor, Prună a spus că această chestiune a fost clar dezbătută în societate şi că înaintea oricărei modificări este necesară o dezbatere cu actorii direct implicaţi: judecători, avocaţi. “Nu vreau ca poziţia mea să fie înţeleasă greşit, trebuie să ne atingem de coduri, dar când avem decizii ale Curţii Constituţionale”, a spus ea, adăugând că orice modificare trebuie făcută în urma unei dezbateri ample.
Referitor la imunitate, ministrul propus a spus că se poziţionează “cum se poziţionează orice cetăţean”. “Orice fel de discuţie, de regim de imunitate, trebuie să se facă în cadrul constituţional. Nu ştiu cum să comentez că Parlamentul a aprobat ceva care nu este constituţional. Obligaţia Ministerul Justiţiei este să vină cu o propunere legislativă care să aducă legea respectivă în acord cu Constituţia”, a spus Prună. Ea a mai spus că a discutat cu Dacian Cioloş despre priorităţile legislative în justiţie în timpul mandatului său.
Întrebată cum va proceda în cazul ofiţerilor sub acoperire, Prună a spus că legea prevede că magistratul trebuie să facă o declaraţie pe proprie răspundere şi că CSM se ocupă de resursele umane în ceea ce priveşte instanţele şi consultă CSAT. “Sunt proceduri legale, dacă se dovedeşte că este vorba de un fals în declaraţii”, a precizat ea. De asemenea, Raluca Prună a comentat şi pe tema Mecanismului de Verificare şi Cooperare, spunând că acest mecanism va fi ridicat când sunt îndeplinite toate cerinţele şi că rolul său este să se asigure că vor fi îndeplinite aceste cerinţe.
Ea a fost întrebată şi despre posibilitatea legalizării parteneriatului civil, între persoane de acelaşi sex. Raluca Prună a spus că există o dezbatere la nivel european, sub preşedinţia luxemburgheză, pe această temă şi că nu toate statele membre ale UE recunosc parteneriatul civil. Raluca Prună a dat exemplul Franţei, unde parteneriatul civil s-a legiferat în urma unei dezbateri ample. De asemenea, a mai spus că atunci când parteneriatul civil va fi recunoscut în toate statele membre, România nu are interesul de a se izola, pe această temă.
Ministrul propus al Justiţiei a spus, în timpul audierilor, că îşi va lua concediu fără plată de la Bruxelles, pe toată perioada mandatului său la conducerea Ministerului Justiţiei, urmând să se întoarcă la Bruxelles la terminarea mandatului.
Raluca Prună a mai fost întrebată de deputatul Daniel Fenechiu ce criterii va avea în vedere pentru propunerea procurorilor-şefi, în contextul luptei anticorupţie. Ea a spus că procedura numirii procurorilor-şefi este prevăzută de lege, dar, dincolo de aceasta, poate da asigurări că, în cazul în care va primi votul de încredere, va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor-şefi. Prună a precizat că profesionalismul, reputaţia profesională şi onestitatea sunt printre criteriile pe care le va lua în considerare. “Aş îndrăzni să spun şi faptul că niciun fel de suspiciune nu trebuie să planeze asupra unor persoane propuse pentru astfel de funcţii” , a subliniat ea. Raluca Prună a mai spus că România a dovedit şi până acum că procedura funcţionează şi a ştiut să selecteze pentru aceste posturi persoanele care răspund aşteptărilor societăţii în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Ministrul propus al Justiţiei a mai spus că a activat în lupta anticorupţie ca reprezentant al societăţii civile, fiind unul dintre fondatorii organizaţiei Transparency, însă a precizat că justiţia înseamnă mult mai mult decât lupta anticorupţie.
