Putin afirmă că rebelii îşi procură singuri armament, nu este livrat de Moscova

0
56

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins acuzaţiile Kievului şi Occidentului potrivit cărora Moscova livrează armament rebelilor proruşi din estul Ucrainei şi a afirmat că rebelii şi-l procură singuri. „De unde provin vehiculele blindate şi sistemele de artilerie pe care le au? În lumea contemporană oamenii care duc o luptă şi care consideră această luptă legitimă (…) găsesc întotdeauna armament”, a declarat Putin într-un interviu pentru televiziunea gemrană ARD publicat ieri de către Kremlin. Un conflict armat între forţe loialiste regimului şi separatişti proruşi în estul Ucrainei s-a soldat cu peste 4.000 de morţi de la începutul ostilităţilor, în aprilie, potrivit ONU. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar rebelii ucraineneni în estul ţării, ceea ce Moscova dezminte. „Autorităţile ucrainene au trimis acolo armata şi folosesc inclusiv rachete balistice. Cine vorbeşte despre acest lucru? (Nu se spune) nici un cuvânt” despre asta, a continuat Putin. Rusia „nu vrea” ca autorităţile ucrainene „să-i elimine pe toţi adversarii lor politici” din estul Ucrainei, „şi nu vom permite acest lucru”, a subliniat liderul de la Kremlin. De asemenea, el a apărat din nou anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene Crimeea, declarându-se „profund convins că Rusia nu a comis nici o încălcare a dreptului internaţional”. „Nu ascund, bineînţeles, şi nu am ascuns niciodată faptul că forţele armate ruseşti au blocat forţele ucrainene în Crimeea”, a declarat Putin, însă acest lucru nu a avut ca scop „obligarea cuiva să meargă la vot (…), ci împiedicarea băii de sânge, pentru a le da oamenilor o posibilitate să-şi exprime atitudinea faţă de ceea ce vor pentru viitor şi pentru viitorul copiilor lor”, a insistat el. Un referendum a aprobat „alipirea” Crimeei la Federaţie rusă pe 16 martie, pus în aplicare de Moscova două zile mai târziu. Această anexare, denunţată de către Ucraina, SUA şi UE, a provocat între Occident şi Rusia cea mai gravă criză diplomatică de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice. Diplomaţia de la Moscova a respins, ieri, acuzaţiile NATO cu privire la prezenţa militară rusă în estul Ucrainei şi a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică întreţine „sentimentele antiruse” pentru a-şi justifica prezenţa crescută în apropierea graniţelor Rusiei. Ministerul rus de Externe a afirmat, într-un comunicat, că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „nu a atins nivelul belicos de rusofobie” al predecesorului său, Anders Fogh Rasmussen, şi acuză NATO că oferă opiniei publice „aberaţii” cu privire la presupusa susţinere a rebelilor din estul Ucrainei, în loc să propună o soluţie diplomatică pentru conflictul ucrainean. „Din păcate, Alianţa Nord-Atlantică nu încearcă să discute constructiv despre probleme grave şi preferă să susţină sentimentele antiruse pentru a-şi justifica proiectele (..) care vizează consolidarea prezenţei militare a NATO în apropierea graniţelor ruse”, a afirmat, într-un comunicat, diplomaţia rusă. „Este trist că NATO preferă să nu remarce eforturile Rusiei în vederea stabilizării situaţiei din Ucraina”, adaugă comunicatul.

Pe de altă parte, Ucraina a cerut, ieri, UE să transmită „un mesaj clar” de fermitate Rusiei, însoţit, în caz de necesitate, de ameninţarea impunerii unor noi sancţiuni. „Este momentul să fie formulat un mesaj clar faţă de Moscova, transmiţându-i că o eventuală nouă încercare de destabilizare a Ucrainei va fi urmată de măsuri suplimentare din partea UE”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, în contextul în care omologii europeni urmau să decidă, la Bruxelles, noi sancţiuni în legătură cu criza din estul Ucrainei. De asemenea, Klimkin şi-a exprimat speranţa că o întâlnire la nivel înalt între Kiev şi Moscova va avea loc în cursul săptămânii, pentru discuţii cu privire la armistiţiul încheiat în septembrie la Minsk.