Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc „limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică”, a spus, ieri, în Parlamentul European, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ea precizând că e nevoie de sprijinul instituţiilor europene pentru continuarea luptei anticorupţie. Kovesi a fost prezentă, ieri, în Parlamentul European, pentru a participa la Conferinţa cu tema „Lecţii de învăţat din România: schimb de bune practici între autorităţile anticorupţie din România şi Ucraina”.
„Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat. Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă”, a spus procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că pedepsirea funcţionarilor corupţi nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate şi înlăturate riscurile şi vulnerabilităţile care conduc la comiterea faptelor de corupţie. „Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri. Astăzi dezbaterea referitoare la corupţie este omniprezentă în România, iar nivelul de aşteptare şi sprijinul ferm al cetăţenilor creează cadrul optim pentru o schimbare de esenţă a societăţii, care să vizeze atât mentalităţi, cât şi norme noi. (…) Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noştri instituţionali din România şi privim cu încredere către instituţiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate şi deschidere, în beneficiul statului de drept şi al cetăţeanului român”, a spus sursa menţionată.
Şeful DNA a subliniat că numărul dosarelor finalizate „cu succes” a crescut de la an la an, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate. „În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimişi în judecată 360 inculpaţi, iar în 2016 au fost trimişi în judecată 1271 inculpaţi). Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupţiei ar fi în creştere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupţie. Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste cinci ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate). Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniştri, 20 miniştri şi foşti miniştri, 1 europarlamentar, 53 deputaţi şi 19 senatori”, a făcut un bilanţ în faţa persoanelor prezente, procurorul şef al parchetului.
Sursa menţionată a mai spus că au existat încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.
„Stabilitatea legislativă şi instituţională este vitală pentru a fi eficienţi. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informaţiilor false, care schimbă percepţia unor realităţi şi poate afecta grav credibilitatea şi încrederea, inclusiv în sistemul de Justiţie”, a conchis Kovesi.
Referitor la dosarele instrumentate de DNA, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni, la CSM, la finalul audierilor inspectorilor judiciari care au controlat DNA, că are o nelămurire legată de faptul că un dosar din 2004 a fost „rezolvat” prin conexare în 2017, motiv pentru care „e ceva în neregulă”.
„În ultimii 10 ani, s-au făcut 136 de controale, eu ştiu asta. Dar sunt punctuale. O evaluare de fond nu s-a făcut din 2007. Concluzia mea e că, cel puţin la cinci ani, un astfel de control tematic de fond ar trebui făcut la un parchet. Voi trece în proiectul de legi ale justiţiei. E nefiresc ca, în 10 ani, alţii să fie controlaţi de 10 ori şi alţii niciodată. (…) Am o nedumerire. Să ai dosar penal din 2004 şi să nu fie rezolvat decât prin conexare în 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2005 de atâtea ori. E ceva în neregulă acolo”, a spus Toader.