După nouă luni de execuţie bugetară, autorităţile locale reclamă o lipsă de 40 de milioane de lei la bugetul local. Diferenţa aceasta nu provine de la craioveni, aceştia dovedindu-se buni plătitori de taxe şi impozite, ci de la autorităţile centrale care nu au mai cotizat la vistieria municipală, cu subvenţii şi alte sume defalcate. Bugetul este tras în jos şi de faptul că nici proiectele cu finanţare europeană nu prea au adus fondurile nerambursabile scontate.
În mod paradoxal, cei care nu şi-au achitat contribuţiile nu sunt cetăţenii, care şi-au plătit până la ultimul leu obligaţiile către buget. Potrivit proiectului, autorităţile îşi prevăzuseră să încaseze de la populaţie, până la data de 30 septembrie, în jur de 89 milioane de lei, reprezentând taxele şi impozite. După ce s-a tras linie s-a constatat că, la acest capitol, s-au adunat 91,92 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procent de 102,19 %. Autorităţile susţin că depăşirile s-au înregistrat la toate categoriile de taxe şi impozite, începând de la cele pe terenuri şi clădiri şi terminând cu cele pe mijloacele de transport. Campioane sunt persoanele juridice care au fost mai conştiente decât simplii craioveni, acestea plătindu-şi chiar în totalitate obligaţiile la buget.
Subvenţiile au fost tăiate de pe listă
Şi totuşi de unde vine această diferenţă de bani pe care autoritatea nu o regăseşte acum în buget? Potrivit proiectului de hotărâre, la această neîmplinire au contribuit autorităţile centrale, care nu şi-au respectat angajamentele financiare faţă de bugetul Craiovei. Aşa se face că din sumele defalcate din TVA nu s-au decontat 4 milioane de lei, alte 4 milioane de lei ar fi trebui să fie vărsate la buget din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit. O altă lipsă vine şi ca urmare a faptului că autorităţile centrale nu au plătit Craiovei toate subvenţiile promise. Există în acest moment un gol de 22 milioane de lei, iar o mare parte din aceşti bani ar fi trebuit să fie decontată Primăriei Craiova pentru compensarea creşterilor neprevizionate de preţuri la combustibili sau plata profesorilor care predau la şcoli şi licee.
Craiova, codaşă la fonduri externe
La nerealizarea bugetară contribuie şi comunitatea europeană, care are partea ei de vină. Autorităţile craiovene aşteptau să primească de la UE, în contul contractelor de finanţare încheiate în cursul anilor 2010 şi 2011, o sumă de 18,1 milioane de lei. În cele nouă luni care s-au scurs de la începutul acestui an, deşi multe dintre investiţii au fost deja începute, către Craiova au venit doar 8,5 milioane de lei din fonduri nerambursabile. Restul de 10 milioane de lei s-au contabilizat, ca şi celelalte sume care au fost promise pe hârtie, dar nu au mai apucat să fie decontate, tot la capitolul neîmpliniri bugetare. Un alt aspect care a condus aici este şi că autorităţile locale, la rândul lor, nu au făcut mai mult pentru a avansa stadiile de pregătire ale anumitor proiecte cu finanţare externă.
Proiectele de suflet ale lui Solomon nu au luat nici un ban
Craiova Water Park este cel mai proaspăt proiect. Contractul de finanţare a fost semnat în septembrie 2011 pe o sumă de 4,2 milioane de lei, dar, dar până în acest moment, nu s-a achitat nimic din fonduri europene. Singurele sume care au mers spre această investiţie s-au cheltuit de la bugetul local, fiind vorba de aproximativ 700.000 de lei care s-au plătit doar pentru serviciile de proiectare. Amenajarea şi revitalizarea centrului istoric al Craiovei stă şi mai prost. Pe lângă faptul că nu s-a atras, deocamdată, nici un fond european, proiectul este şi întârziat. După cum informează autorităţile locale, cererea de finanţare a fost refăcută – fiind exclus bazarul – şi a fost depusă din nou la ADR Sud-Vest Oltenia pentru “evaluarea conformităţii administrative şi tehnico-economice”.
Peste 14 milioane de lei, decontate pentru pasajul suprateran
Culmea este că nici în cazul lucrărilor avansate, la care se munceşte cu spor pe şantiere, lucrurile nu stau bine pe hârtie când vine vorba de plăţi. Potrivit proiectului de buget, la centrul multifuncţional din Romaneşti – o lucrare începută încă din iunie 2011 – s-au achitat până acum doar 226.000 de lei din suma de 5,47 milioane de lei. Pe celălalt mare şantier din Valea Vlăicii, banii europeni curg cu mai mare viteză. Autorităţile raportează că, până în acest moment, au fost achitate în contul proiectului 14,44 milioane de lei din cele 32,97 milioane de lei care sunt prevăzute pentru acest an. La polul opus, pasajul subteran, de sub strada „Arieş”, o duce rău şi cu banii, dar şi cu documentaţia. Nici în acest caz nu s-a plătit nici un fond european, licitaţia pentru execuţie fiind încă în derulare.
