Astăzi aș vrea să mă refer la incidentul privind fragmentele de dronă căzute pe teritoriul României. Nu voi comenta acțiunile Armatei Române în această chestiune. Sunt aspecte militare care trebuie rezolvate de militari. Iar dacă au existat probleme în modul în care s-au desfășurat operațiunile de monitorizare a spațiului aerian, ori despre modul în care s-au desfășurat acțiunile de căutare a acelor fragmente sunt convins că cei care conduc Armata Română vor lua deciziile corespunzătoare.
Mă voi referi însă la unele declarații sau comentarii din presa ucraineană referitoare la România. Acest caz al dronei a scos la iveală un anumit tip de atitudine din partea Ucrainei față de România. Iar eu consider că acele critici la adresa țării mele sunt profund nedrepte, iar din păcate, unele dintre ele sunt exprimate și de la cel mai înalt nivel oficial.
România a făcut foarte mult pentru Ucraina. Am fost în prima linie la primirea refugiaților și suntem în prima linie la tranzitul cerealelor exportate din Ucraina. Sunt două chestiuni pe care ucrainenii nu ar trebui să le uite niciodată. Circa 70% din exportul de cereale din Ucraina trece prin România, iar recent ministrul Transporturilor și premierul Marcel Ciolacu au anunțat că vor lua măsurile necesare pentru dublarea capacității de transport pe Dunăre și pe celelalte culoare de tranzit pentru aceste cereale, în contextul încetării „Grain Deal”. Deci cei din Ucraina care au afirmat despre România că este țară „amorfă și fără coloană vertebrală” ar trebui să își ceară scuze față de o țară care le-a asigurat și le asigură în continuare valorificarea componentei principale din exportul pe care îl are Ucraina în acest moment.
România a ajutat mult Ucraina și sunt convins că o va face în continuare. În mod cert, dimensiunea acestui ajutor este mult mai mare decât ceea ce se vede în spațiul public, iar sprijinul a venit din prima zi de război, fapt remarcat chiar de consilierul președintelui Zelenski, domnul Mihail Podoliak. De aceea mă dezamăgește profund că, la doar câteva zile după aceste declarații de recunoștință față de România, acest domn consilier, care are totuși o poziție oficială în statul ucrainean, ne-a reproșat „tăcerea mieilor” în cazul dronei căzute. Remarca este jignitoare pentru mine ca român. Adică ce vrea să spună domnul consilier? Că România se teme de o escaladare a conflictului? Că țara noastră se comportă ca un miel care tace când există riscul acestei escaladări? Oricum aș lua această declarație, este jignitoare și cred acel consilier, care repet, are o poziție oficială în conducerea Ucrainei, ar trebui să-și ceară scuze față de România.
Eu nu pun la îndoială nicio secundă determinare României de a continua sprijinirea Ucrainei. Nu vom condamna o țară pentru declarațiile pe care le spun unii dintre cetățenii lor. Dar aș vrea să văd o reacție din partea ucrainenilor responsabili care înțeleg că sprijinul României a fost esențial și că acest lucru trebuie tratat cu respect și cu recunoștință.
România a procedat corect! Este o certitudine că acea dronă nu a fost lansată intenționat către România. Locul în care a ajuns drona sau mai exact fragmentele de dronă nu are nicio semnificație militară. Și sunt convins că sistemele NATO de monitorizare a spațiului aerian din această regiune au apreciat corect că nu a fost nicio intenție care să vizeze teritoriul României. Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, a declarat că „nu există nicio informație care să indice un atac intenționat din partea Rusiei”. Deci România a procedat corect când a abordat cu prudență și reținere acest incident.
Sprijinim Ucraina și vom continua să o sprijinim în continuare, pentru că invazia Federației Ruse a fost un act de agresiune. Însă războiul care se poartă dincolo de granițele noastre, nu este războiul nostru. Deci nu vom reacționa impulsiv la faptul că niște fragmente de dronă distrusă au căzut pe malul românesc al Dunării. Vom lua măsurile necesare ca astfel de incidente să nu pună în pericol securitatea cetățenilor români care locuiesc în acele zone, dar nu vom inflama inutil lucrurile. În plus, România mai are o responsabilitate. Ca stat NATO orice reacție impulsivă din partea noastră poate afecta situația aliaților noștri. Nu ne permitem să fim impulsivi. Nu ne permitem să fim iresponsabili.
Așadar prudența și reținerea României în această chestiune, nu este un semn al fricii, ci o dovadă de echilibru și responsabilitate. Și ne-am dori să vedem acest echilibru și această responsabilitate și la oficialii ucraineni sau la presa ucraineană când comentează zeflemitor deciziile suverane ale țării noastre. Iar dacă tot vorbim de tăcere, îi transmit acelui domn consilier prezidențial că „dacă tăcea, filosof rămânea!”
Sper ca acest mesaj rostit de la tribuna Parlamentului României să fie auzit de Ucraina, iar cei în drept să ia măsurile necesare pentru ca astfel de remarci jignitoare la adresa unei țări prietene să nu se mai repete.
