Cardul de sănătate pasat în responsabilitatea primăriilor şi a Poştei

0
125

După ce medicii de familie au refuzat categoric să distribuie cardul electronic de sănătate, autorităţile sanitare şi-au propus, mai nou, să paseze această responsabilitate către primării şi serviciile poştale.   

În mediul rural şi localităţile urbane cu o populaţie de până la 15.000 de locuitori, distribuţia cardurilor de sănătate către asiguraţi ar urma să se realizeze prin intermediul primăriilor şi serviciilor locale de evidenţă a populaţiei. În schimb, în oraşele cu o populaţie mai mare de 15.000 locuitori, acest lucru ar urma să intre în responsabilitatea serviciilor poştale. Cheltuielile necesare pentru producerea soluţiilor informatice pentru administrarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi cheltuielile pentru distribuţia acestuia prin serviciile poştale, vor fi suportate de CNAS din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În prezent, calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ – adeverinţă de asigurat – eliberată de Casa de Asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS.

Medicii de familie au anunţat că refuză să distribuie cardul

Toate aceste documente justificative ar urma să fie înlocuite cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. Acesta este un card distinct de cardul european de asigurări de sănătate şi se emite pentru furnizarea serviciilor medicale medicale cuprinse în cadrul pachetului de servicii medicale de bază. Prin acest proiect de act normativ se creează premisele necesare distribuirii cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, facilitându-se astfel accesul persoanelor asigurate în vârstă de până la 18 ani la serviciile medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Totodată, se reglementează necesitatea distribuirii cardurilor, astfel încât şi persoanele încadrate în cazurile speciale, respectiv persoanele grav bolnave, nedeplasabile, din localităţi izolate, să poată intra în posesia cardului.

Iniţial, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au stabilit ca medicii de familie să distribuie şi să inscripţioneze cardurile de sănătate. Aceştia din urmă au refuzat, însă, să facă acest lucru, deşi se stabilise ca până la sfârşitul anului să fie produse nu mai puţin de 7,5 milioane de carduri. Au lansat chiar şi o campanie online pentru strângerea de semnături prin care au anunţat că susţin introducerea cardurilor de sănătate, dar resping ideea ca acestea să fie distribuite şi inscripţionate de către ei. De altfel, medicii de familie au ţinut să precizeze, că nu se opun nicidecum unei informatizări a sistemului sanitar românesc, contribuind încă de la început la încurajarea unui astfel de demers, mai ales în cazul reţetei electronice.

Cardul de sănătate  va conţine informaţii medicale vitale

Cardul naţional de sănătate va conţine informaţii medicale vitale, cum ar fi grupa de sânge şi RH-ul. Cardul are inscripţionate, la vedere, pe lângă nume şi prenume şi codul de identificare în sistemul de sănătate. În plus, va avea un cip pe care vor fi încărcate de medicul de familie şi alte informaţii esenţiale: CNP-ul, grupa sanguină, RH-ul, diagnostice medicale cu risc vital, boli cronice, dar şi datele de contact ale medicului. Documentul electronic va avea elemente de securitate speciale împotriva falsificării şi contrafacerii. Însă, în situaţia în care asiguratul va pierde cardul de sănătate, îl va deteriora sau îi va fi furat, acesta va suporta costurile. În termen de 15 zile calendaristice de la producerea uneia dintre aceste situaţii, titularul sau, după caz, reprezentantul legal ori împuternicitul acestuia este obligat să solicite prin intermediul casei de asigurări de sănătate eliberarea unui nou card naţional.

După cum au anunţat autorităţile sanitare, cardul naţional de sănătate va fi, alături de reţeta şi dosarul electronic, una din componentele de bază ale sistemului informatic sanitar, sistem de la care se aşteaptă o debirocratizare şi o îmbunătăţire semnificativă a serviciilor medicale din România.