Fost preşedinte al Franţei (2008-2012), „agăţat” apoi într-o suită de procese penale, tracasat şi chiar umilit (în mai a.c. a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare, din care 2 cu suspendare şi un an la domiciliu cu brăţară electronică) Nicolas Sarkozy, în excelente relaţii cu Vladimir Putin, a oferit un interviu fluviu, exclusiv celor de la „Le Figaro”, publicat sub titlul surprinzător „Avem nevoie de ruşi şi ei au nevoie de noi”. Interviul a fost prilejuit de lansarea continuării memoriilor sale politice, cu referiri la Ucraina, Algeria, imigraţie. Un interviu scandalos, cum a fost considerat de deputatul ecologist Julien Bayou, provenit dintr-o familie de stânga, care a cunoscut „mai 68”, acesta etichetându-l pe fostul preşedinte „un influencer rus” vizat din 2021 de o anchetă a Parchetului Financiar Naţional, pentru posibil „trafic de influenţă”. Poziţionându-se total diferit, faţă de Elysee, în chestiunea anexării Crimeei „măturând crimele de război de care sunt acuzaţi ruşii şi Vladimir Putin”, ex-preşedintele francez comite o gravă eroare mai adaugă Julien Bayou (43 ani) de interpretare a celor întâmplate. De fapt pentru ce pledează Sarkozy? Exact pentru ceea ce Kievul şi aliaţii săi nu vor momentan să audă: o Ucraină neutră şi un referendum pentru ratificarea „anexării Crimeei”. De altfel, şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, a şi declarat „obiectivul nostru este victoria, sub forma eliberării teritoriului la nivelul frontierelor din 1991”. Pentru deputatul ecologist, Sarkozy „nu mai trebuie considerat ca fost preşedinte al Republicii ci ca un influencer rus”, ca şi ex-premierul Francois Fillon, la rândul său cooptat în conducerea unor mari companii energetice ruse, funcţii bine retribuite, la care a renunţat. Sarkozy pledase în referirile sale, privind conflictul din Ucraina asupra oportunităţii discuţiilor şi diplomaţiei. Despre Crimeea, unde o majoritate a populaţiei „s-a simţit mereu rusă”, susţine Sarkozi „orice pas înapoi este iluzoriu”, deşi admite că anexarea peninsulei în 2014 s-a făcut prin „încălcarea clară a dreptului internaţional”. Soluţia? Un referendum, organizat sub controlul strict al comunităţilor internaţionale(…) pentru ratificarea de facto a stadiului actual. Aceeaşi soluţie, o recomandă, considerând că ar trebui explorată, şi pentru teritoriile din sudul şi estul Ucrainei. Exclude, în schimb, ideea aderării Ucrainei la UE sau NATO, după încheierea conflictului. Din punctul său de vedere Ucraina trebuie să rămână neutră, fiindcă are vocaţie de punte între Europa şi Rusia. Interviul lui Sarkozy este considerat scandalos şi inclusiv un fost consilier la Bercy, apoi adjunct al coordonatorului său de informaţii la Elysee, Jerome Poirot, a exclamat: „domnul Sarkozy nu are nicio perspectivă asupra ceea ce se întâmplă sau asupra a ceea ce s-a făcut”, readucând în discuţie atitudinea sa reticentă, la Bucureşti, la summit-ul NATO din 2008, când s-a opus, în acord cu Angela Merkel, la admiterea Ucrainei şi Georgiei. Jerome Poirot merge mai departe cu acuzele pomenind de „banii primiţi de la firme ruseşti şi pentru o conferinţă ţinută la sfârşitul lui 2018”. Avocat de profesie, Nicolas Sarkozy s-a legat la cap, aparent fără să-l doară, dacă nu cumva chiar ştie sau are cunoştinţă de eventuale evoluţii a ceea ce se va întâmpla în Ucraina. Şi-a asumat un risc, făcând afirmaţii care nu-şi au rostul, pentru moment, sau chiar a dat un semnal la posibile evoluţii ulterioare, încercând cum se spune… marea cu degetul. Sarkozy mai are pe rol apelul în dosarul “Bygmalion”, legat de finanţarea campaniei electorale din 2012, în care a cheltuit 22,5 mil. euro, aproape dublul sumei legale, în care procurorii au cerut un an de închisoare.
