Sunt destule semnale, unele prezentate şi în ziarul nostru, conform cărora pregătirile premergătoare debutului noului an şcolar, care începe pe 5 septembrie a.c., o premieră în istoria şcolii româneşti, sunt în plină desfăşurare. Cursurile se vor încheia pe 15 iunie 2023, potrivit structurii publicate în Monitorul Oficial. Cum a fost conceput anul şcolar de înţelepţii în Educaţie, cu o vacanţă „mobilă” –cel puţin aşa a fost numită de oficiali- este o altă discuţie, dar deocamdată discutăm despre preparativele prealabile, care înţelegem se… urgentează. De săptămâna viitoare reprezentanţi ai ISJ Dolj şi Prefecturii Dolj, ne spunea inspectorul-general şcolar Ion Daniel, vor face deplasări în teritoriu pentru a verifica stadiul preparativelor. Ansamblul recomandărilor a fost trimis către conducerile tuturor unităţilor de învăţământ gimnazial şi preuniversitariar, important fiind stadiul lor de implementare. Pe această faţă a lucrurilor, nimic nou sub soare. De la ministrul de resort Sorin Cîmpeanu aflăm că, din data de 24 august a.c., vor fi lansate în dezbatere publică două proiecte de legi pentru învăţământul preuniversitar şi superior, care pot fi ajustate –în funcţie de propuneri-, aprobate în Guvern şi trimise în Parlament, pentru a parcurge procesul legislativ. Ca şi predecesorii săi, Sorin Cîmpeanu se simte dator să aibă propriul aport la proiectul învăţământului preuniversitar, respectiv proiectul legii învăţământului superior România Educată, în Guvern. Nu îl avantajează o asemenea ipostază. Cum în 2024 vom avea atât alegeri prezidenţiale, cât şi alegeri parlamentare, nu excludem ca noua configuraţie a scenei politice să vină cu alte corective, la corectivele de acum. Sorin Cîmpeanu este ministrul care îşi joacă bine rolul, în sensul că e tern: nici exces de indignare, nici exces de luminăţie. Cu toate acestea, fiindcă la Aeroportul Otopeni unde a întâmpinat recent lotul de elevi români olimpici internaţionali la Informatică, întorşi din Indonezia, unde toţi 4 au obţinut medalii de aur, ne-am fi aşteptat de pildă să facă o referire –reiterată- şi la minunea sportului românesc, David Popovici, elogiat în toată presa lumii, pentru performanţele sale eclatante, la campionatele mondiale şi europene de nataţie, de la Budapesta şi Roma. Şi în context, pe lângă ceea ce a spus despre proiectul de lege al învăţământului preuniversitar (nu detaliem toate elementele de noutate) să facă referiri la necesitatea imperioasă, de-a dreptul, a revigorării orei de educaţie fizică în toate unităţile de învăţământ (inclusiv grădiniţe), din raţiuni asupra cărora nu mai trebuie insistat. Dacă nici performanţe de o asemenea amplitudine, obţinute de un elev, fiindcă David Popovici (17 ani) este deja un simbol al generaţiei sale, nu-l determină pe ministrul Educaţiei să facă referiri speciale la sportul în şcoală, starea acestuia de „cenuşăreasă”, atunci să fim serioşi, chiar dacă a simţit nevoia să-l invite la minister şi să-l premieze pe tânărul înotător într-o ceremonie ultramediatizată, nu poate fi considerată decât un gest de rutină. Şi acum vestea… bună: din 2025, ministerul Educaţiei vrea să transfere, sub pretextul descentralizării, în subordinea primăriilor şi consiliilor locale cluburile sportive şcolare. Cum până atunci mai este ceva timp, şi va mai curge apă pe Dunăre, să sperăm că nu se va întâmpla aşa. Oricum, „logica” ministrului Sorin Cîmpeanu ne încurcă, dar o găsim mai puţin amuzantă decât traseul său politic: PC – PSD – ALDE – Pro România – PNL, semn al unei versatilităţi exemplare.
